O fata din Polonia i-a relatat, în martie 2006, lui Piotr Cielebias, de la revista poloneza NOL, dedicata fenomenului OZN, o întâmplare stranie, petrecuta într-o noapte din 2003, între începutul vacantei de vara si 9 iulie. Traind într-un sat mic, în care ar putea fi usor identificata, ea nu a dorit sa i se faca publice nici domiciliul, nici identitatea.
Locuieste într-o casa cu doua niveluri; la parter dorm parintii, cu sora mai mica, iar martora are camera ei la etaj. În seara aceea s-a uitat, ca de obicei, la televizor, cu familia, dupa care s-a dus sa se culce. Era zapuseala si nu-i venea somnul. Dintr-odata, a simtit ca patul începe sa tremure. Apoi a aparut o lumina pe plapuma. Era ceva neobisnuit, deoarece în sat nu exista iluminare stradala, iar casele vecine erau foarte departe. În plus, razele veneau dinspre usa, or usa fusese bine închisa si nu avea nici geamuri nici orificii.
Vrând sa vada ce se întâmpla, martora si-a dat seama ca nu e singura. O silueta luminoasa statea în dreptul usii închise. Putea avea cam 1,3 metri înaltime; era lat si cocosat; parea sa poarte un soi de mantie lunga si o gluga pe cap. Ceva ca niste degete lungi ieseau din cele doua laturi ale corpului. Martora, care nu s-a miscat din pat, avea sentimente confuze, dar nu se simtea înfricosata. S-a gândit sa aprinda lumina, pentru a vedea mai mult, dar nu avea în apropiere nici o veioza sau un întrerupator. S-a rastit însa la intrus: "Cine esti si ce vrei?" Nu a primit nici un raspuns. Când a întrebat a doua oara, entitatea a început sa pluteasca spre ea. Fata a apucat o perna pentru a lovi aparitia, în momentul în care aceasta a ajuns la marginea patului. Perna s-a rotit însa în gol. Atunci ea si-a strâns-o în jur, ca pentru a se apara.
În clipa urmatoare, aratarea a disparut, dar dupa o fractiune de secunda a reaparut mai în spate. Dupa o scurta pauza s-a apropiat din nou si s-a aplecat deasupra ei. Fata îsi amintea ca avea pielea cenusie, capul disproportionat de mare, o frunte înalta, buzele larg deschise, orbite imense, cu ochi care nu i se vedeau… Aici, dupa expresia martorei, "banda de înregistrare a mintii ei" încetineste si începe sa aiba lacune. Stia doar ca, la un moment dat, entitatea a plutit îndarat spre un colt al camerei. Abia atunci fetei i s-a facut frica. Dupa ce a stat câtva timp nemiscata, cu perna strânsa la piept, s-a repezit la întrerupator si a aprins lumina, pentru a demasca intrusul. În camera nu era nimeni. Îngrozita, a deschis usa si a coborât spre camera parintilor. S-a oprit însa în fata usii, asezându-se pe un fotoliu, tremurând toata.
Ceasul din perete arata ora 00.20. A auzit vocea mamei întrebând ce s-a întâmplat. Ea a încercat sa-i spuna, desi si-a dat seama ca mama ei va considera ca totul a fost doar un vis urât. Marturia scrisa era însotita de doua desene. Pe amândoua se poate vedea silueta intrusului, cu degete lungi si încovoiate, ca un manunchi de nuiele. Grupul polonez de cercetare a fenomenelor neidentificate din jurul revistei NOL si-a propus sa obtina mai multe informatii de la martora, înainte de a-si forma o parere definitiva.
Comentarii