Numit astazi Kainargea si situata in provincia bulgareasca Silistra, oraselul Kuciuk-Kainargi a fost locul unde s-a semnat, in vara anului 1774, pacea dintre Imperiul Otoman si Rusia. Cei care au condus negocierile, maresalul Romiantev, din partea tarinei Ecaterina, si Musul Zade Mehmed Pasa, din partea sultanului turc, au pus astfel capat unui razboi pustiitor, care a afectat cu precadere Principatele Romane, Valahia si Moldova. Prin aceasta pace, Rusia inapoia aceste tari otomanilor, dar primea in schimb titulatura de „protectoare a crestinilor din Imperiul Otoman” si dreptul de a interveni in Principate daca turcii ar fi abuzat de puterea lor. Desi Crimeea a fost declarata independenta, sultanul ramanea liderul religios al tatarilor de aici.
Rusia a dobandit o parte din Caucaz, a primit suveranitatea nelimitata asupra portului Azov si porturile Kerci si Enikale, din peninsula Kerci, ca si teritoriul cuprins intre raurile Bug si Nipru. Astfel, tarina Ecaterina a reusit sa indeplineasca visul lui Petru cel Mare, obtinand iesire la Marea Neagra, care nu mai era un „lac turcesc” si, implicit, la Marea Mediterana. Mai mult decat atat, comertul rusesc cunostea un imbold spectaculos, vaselor negustorilor rusi permitandu-li-se sa strabata, nestingherite, stramtorile Bosfor si Dardanele. Tratatul prevedea si dreptul crestinilor ortodocsi din Balcani de a naviga sub pavilion rusesc si, totodata, construirea unei biserici rusesti la Constantinopol (din cauza evolutiilor ulterioare, edificiul n-a mai fost construit).
Acordul de la Kuciuk-Kainargi a reprezentat o grea lovitura pentru puterea otomana. Ulterior, Rusia isi va intari prezenta in sud-estul Europei, anexand Hanatul Crimeei, in 1783 si intervenind cu indrazneala in afacerile interne ale Principatelor Romane, in timpul ultimelor domnii fanariote si dupa razboiul de independenta al grecilor.
GABRIEL TUDOR
Comentarii