Pentru cei mai multi dintre noi orasul Nürnberg inseamna papusile de portelan, mestesugari vestiti in toata lumea, „maestrii cântareti” ai lui Wagner si locul unor faimoase procese de dupa ultimul razboi mondial. Orasul, asezat pe ambele maluri ale râului Pegnitz, este unul dintre centrele culturale si economice din Franconia Mijlocie, landul Bavaria, din Germania. Istoria sa este strâns legata de cea a Sfântului Imperiu Roman. Conducatorii acestuia au ridicat aici o cetate pe care au numit-o Nourenberg (Dealul stâncos), iar teritoriul din jur s-a dezvoltat ca un târg liber, asigurând granita intre Saxonia, Bovaria, Franconia de est si Bavaria.
Intre 1470-1530 orasul a cunoscut o perioada de mare inflorire si, alaturi de Köln si Praga, era considerat unul dintre marile orase ale Imperiului. Razboiul de Treizeci de Ani a slabit mult economia orasului, care insa n-a fost cucerit dar, dupa razboi, in 1649, aici a avut loc „Banchetul de pace” prin care s-a marcat impacarea partilor. Intre 1796-1806, Nürnbergul se supune administratiei prusace, dar evenimentele si resentimentele populatiei il duc in pragul revolutiei, fara sa finalizeze vreun contract.
In secolul al XIX-lea era un important centru industrial al Bavariei si, mai târziu, in 1920, devine gazda adunarilor partidului nazist NSDAP, care insa nu a câstigat niciodata alegerile. In perioada national-socialismului a fost ales de nazisti pentru congresele nationale ale partidului si a devenit unul dintre importantele centre de propaganda. In timpul celui de-Al Doilea Razboi Mondial a fost puternic atacat de fortele aliate si, la 2 ianuarie 1945, centrul vechi al orasului a fost distrus aproape total. Dupa razboi, intre 1945-1949, aici au avut loc celebrele procese in care au fost judecati si pedepsiti cei mai mari criminali nazisti.
Asa cum arata astazi, dupa ani si ani de reconstructie, Nürnbergul se prezinta ca un amestec intre nou si vechi, emanând un farmec aparte. Cei peste 500 de mii de locuitori sunt mândri de bisericile, muzeele, castelele, anticariatele si micile magazine de bijuterii, care atrag multimea vizitatorilor. Din vechile ziduri ale orasului vechi, construite in secolele XIV-XV si refacute vreme de doua secole dupa aceea, s-au pastrat multe portiuni intacte si cinci porti cu deschideri spre diferite zone.
Orasul vechi (Altstadt) este un oras medieval, inconjurat de ziduri, cu alei largi, constructii incarcate de istorie si scaldat de apele râului Regnitz. Este dominat de Castelul Nürnberg, aflat in coltul de nord-vest, cu un turn pentagonal construit inainte de 1050 si considerat cea mai veche cladire din oras. In Piata Albrecht-Dürer se inalta biserica Sfântul Sebald, ridicata in secolele XIII-XV, inchinata patronului orasului, un calugar misionar inmormântat aici.
In aceeasi perioada a fost ridicata si Biserica Sfântul Laurentiu, reconstruita dupa gravele avarii suferite in timpul ultimului razboi si considerata una dintre cele mai frumoase din oras. La fel de frumoasa este Biserica Fecioarei Maria, exemplu de arta gotica, ridicata din ordinul imparatului Carol al V-lea intre 1352-1362. Conacul Neunhof este un conac patrician tipic, datând din secolul al XVI-lea, iar Muzeul Culturii industriale prezinta revolutia industriala, conditiile de trai, viata sociala si tehnologia secolului al XIX-lea.
In Centrul de documentatie de la sediul de intrunire al reichului nazist se afla un muzeu expunând ramasite ale fostei Sali de Congrese, expozitia permanenta fiind intitulata „Fascinatie si teroare” si oglindind cauzele, conexiunile si consecintele aparitiei Germaniei naziste.
Nu trebuie uitata nici Casa lui Albrecht Dürer, in care a locuit pictorul intre 1509-1528, si nici faimoasa fântâna Schöner Brunner, construita in secolul al XIV-lea si considerata atractia orasului. Este in forma unui turn gotic, de aproximativ 19 metri inaltime. Impodobita cu 40 de statui, dispuse pe niveluri, are o balustrada in care este incastrat un inel de aur, despre care se spune ca aduce noroc celor care il ating. In incheiere mai trebuie mentionat Muzeul jucariilor, fondat in 1971, care expune jucarii create din Renastere pâna in zilele noastre, intre care cunoscutele papusi Barbie zâmbesc alaturi de batrânele lor surori din portelan.
IRINA STOICA
Comentarii