Acum 50 de ani, intrebari din categoria „ce s-ar intampla daca?” se restrangeau la cateva posibilitati, cum ar fi premiza catastrofica in caz ca „Pamantul nu s-ar mai roti?” sau prezenta martienilor pe Marte. Intre timp, lucrurile au evoluat. De doua decenii avem alte preocupari, odata cu intrarea omenirii in era digitala. Aparitia Internetului si conectarea globala online a schimbat radical preocuparile omenirii. Azi, toata lumea este conectata la Internet, de la Guverne, la institutii, pana la integralitatea categoriilor sociale.
Aparitia retelelor sociale, care tinde sa devina un „nou popor”, ridica probleme aproape insurmontabile. In plus, Internetul Lucrurilor (IL), modalitatea prin care se conecteaza aparatura de orice gen (frigidere, aragaze, aspiratoare etc.), dar si autovehiculele autonome (zise fara sofer), pune alte probleme, mai ales dintre cele legate de securitatea cibernetica. Adica a felului in care ne putem apara de invazia „tertilor” (hackeri sau institutii abilitate) care ar putea pune stapanire pe IL si nu numai. Avem, cu alte cuvinte, o lume a celor conectati la Internet si alta, subterana, cea a „tertilor” care ne pot controla, folosi si trafica un gigantic rezervor de date personale, fara stirea noastra. Asadar, era digitala ne-a dat Internetul, dar cineva ni-l ia fara sa stim ce inseamna asta in realitate. Si nimeni nu ne citeste drepturile, de genul „tot ce spui poate fi folosit impotriva ta”, cum vedem in filmele americane. Si, mai departe, dupa cum pun unii problema, ce s-ar intampla daca, fie si numai pentru 24 de ore, nu am mai avea Internet?
Conectare pentru toti
Asadar, mai mult de jumatate din populatia planetei nu foloseste Internetul si asta, ni se spune, din cauza costurilor prohibitive ale serviciilor in banda larga, dupa cum arata un raport recent al ONU. Potrivit Uniunii internationale de telecomunicatii (UIT), cu sediul la Geneva, 3,9 miliarde de persoane din cele 7,4 miliarde de oameni de pe Terra nu au acces la Internet, categoriile cele mai afectate fiind femeile, persoanele in varsta, populatiile cu educatie scazuta, persoanele cele mai sarace si locuitorii zonelor rurale. Si, cu toate ca o companie de securitate cibernetica, cel mai mare distribuitor de programe antivirus, Kaspersky Lab, ne avertizeaza de pericolul hackerilor, aproape fara posibilitate de contracarare (?!?), alte companii incearca sa gaseasca solutii pentru conectarea restului planetei care a ramas neconectat la Internet.
Aflam ca, gigantica companie Facebook si-a anuntat intentia „de a construi o drona de dimensiuni foarte mari, capabila sa zboare la o inaltime de 27,5 kilometri, cu ajutorul careia va incerca sa duca Internetul pana in cele mai indepartate si izolate puncte ale planetei”. Cum se vede, efortul se inscrie in lupta de cucerire a pietelor de desfacere a Internetului.
Numit Acvila, acest dispozitiv se alimenteaza cu energie solara si ar putea ramane in aer 90 de zile, astfel Facebook propunandu-si sa faciliteze accesul la web pentru un numar de peste 4 miliarde de persoane, mai ales in tarile in curs dezvoltare. In acest joc a intrat si Arianespace, companie care recent a lansat patru sateliti care ar urma sa ofere acces ieftin la Internet de mare viteza pentru trei miliarde de locuitori ai planetei „subconectati”.
Ce s-ar intampla daca?
Intrebarea „ce s-ar intampla daca am trai o zi fara Internet?” se doreste a parea apocaliptica, dar nu e. Mai degraba ar putea fi comica, asa cum a fost tratat cazul mexicanilor din California in comedia lui Sergio Arau, din 2004, „O zi fara mexicani”. Ideea filmului era asta: Intr-o dimineata care parea oarecare peste California, toti mexicanii de aici dispar. In mod paradoxal, nici macar un singur muritor prin venele caruia curge sange latin nu mai exista in zona, indiferent ca este vorba despre mexicanii americani sau cei care au emigrat ilegal aici. Desi in registru comic, concluzia lui Sergio Arau este aceea ca, de fapt, invizibilul devine vizibil abia in clipa in care acesta a disparut.
Ce s-ar intampla si in cazul in care Internetul ar disparea pentru o zi: elevii si studentii ar descoperi bibliotecile unde ar putea citi carti scrise de mari si recunoscuti specialisti, nu de tot felul de nechemati cu opinii de activisti; indragostitii ar redescoperi placerea conversatiei, alungata acum de tristul obicei de a privi fiecare in telefonul lui mobil; oamenii ar fi atenti pe strada la cei cu care se intersecteaza, la spectacolul oraselor, in afara vanarii de pokemoni; ar redescoperi placerea de a scrie o scrisoare fiintei iubite, dincolo de reductionistul mesaj pe Whatsapp; ar renunta la a-si publica fotografiile cu pisici in favoarea unei intalniri amoroase; ar citi un ziar tiparit, mai putin gata sa manipuleze decat „stirile” de pe Facebook pentru care nimeni nu este raspunzator; s-ar uita in ochii iubitei, in loc de a se zgai la fotografiile ei de pe Instagram; ar descoperi aromele reale ale unor produse in restaurant, si nu doar fotografiile restaurantului; ar intra intr-o sala de expozitie si nu ar mai privi perplecsi fotografiile digitale; ar descoperi argumentul din cartile scrise de mari eseisti, si nu doar opiniile tampe ale analfabetilor; ar descoperi plonjarea in apele profunde si curate ale marilor, nu balaceala in apele superficiale ale baltilor; umbra racoroasa a unei paduri, si nu navigarea pe pagini virtuale; ar descoperi prezenta afectuoasa a parintilor, si nu razboiul digital; ar redescoperi textura si mirosul culorilor din picturi, si nu pixelii fara viata ai reproducerilor; intr-un cuvant, s-ar redescoperi emotiile analoge (partea fizica, palpabila a lucrurilor), si nu „trairile” digitale (fara forma, imateriale, inexpresive).
Pe scurt, ar fi castigul strict personal, foarte important intr-o societate civilizata. Sigur, expertii vad din alta perspectiva acea posibila zi fara Internet. Astfel, cu cativa ani buni in urma, in 2008, o companie cibernetica americana a estimat consecintele in caz ca Internetul ar cadea o zi.
Concluzia a fost ca impactul nu ar fi semnificativ. In general, s-a estimat, atunci cand nu au putut accesa Internetul timp de cateva zile, ca oamenii au ramas in urma cu munca, insa „economia este capabila sa faca fata unei situatii care este practic echivalentul unei scurte vacante”. In alte cazuri s-a constatat chiar o crestere a productivitatii. Asta era acum aproape 10 ani.
Azi, lucrurile sunt mai complicate, daca ar fi sa ne luam dupa puzderia de avertismente lansate de Kaspersky Lab si asta deoarece Internetul este dominant in aproape orice domeniu al activitatilor umane. Scenariul caderii Internetului, fie si numai pentru 24 de ore, poate sa devina realitate chiar in acest an. O supozitie din partea unei companii americane de securitate cibernetica spune ca „in 2017, Internetul va primi o lovitura puternica la un moment dat, undeva. Daca Internetul cade, pietele financiare se vor prabusi”.
E adevarat ca pentru majoritatea institutiilor de pe glob, conectate la Internet (banci, guverne, institutii, spitale, centrale electrice, sisteme de invatamant etc.) o zi fara Internet ar genera o problema extrem de grava.
GEORGE CUSNARENCU
Comentarii