Cea mai frecventa aritmie la varstnici este fibrilatia atriala. Adesea asimptomatica, daca este identificata la persoanele in jur de 75 de ani, ajuta considerabil la reducerea riscului de accident vascular cerebral (AVC). Daca este prezenta aritmia, frecventa ventriculara (cea perceputa la incheietura mainii) poate varia foarte mult, incetinind brusc sau accelerand foarte mult.
Perturbarea subiectiva este mai mare daca numarul de batai pe minut este foarte scazut sau foarte mare. In aceste cazuri, pacientul poate prezenta oboseala, dificultati de respiratie in timpul eforturilor si, in cazuri exceptionale, isi poate pierde cunostinta.
Anumiti oameni nu au asemenea tulburari, ci observa doar o senzatie subiectiva de palpitatie: inregistreaza bataile inimii intr-un mod enervant, ca un falfait de aripi in piept.
Pe de alta parte, daca bataile inimii nu sunt nici prea lente, nici prea rapide, este posibil ca persoana respectiva sa nu simta niciun disconfort. In aceste cazuri, medicul sau pacientul insusi pot deveni constienti de fibrilatia atriala doar intamplator, simtind neregularitatea pulsului la incheietura mainii.
Cea mai comuna forma de aritmie nu prezinta adesea semne ale prezentei sale, cu exceptia disconfortului, cum ar fi oboseala sau palpitatiile temporare. Screening-ul ar putea fi foarte important pentru ca aproape unul din trei cazuri de aceasta afectiune nu este recunoscut la timp si pune in pericol inima, dar mai ales creierul.
In interiorul atriului, camera superioara stanga a inimii, bataile modificate pot crea de fapt tulburari in circulatia normala a sangelui, care tinde apoi sa formeze cheaguri mici. Daca acestea se deplaseaza prin artere catre vasele care alimenteaza creierul, pot provoca o oprire a circulatiei intr-o zona cerebrala.
In consecinta, la persoanele care sufera de fibrilatie atriala apare o crestere de pana la cinci ori a riscului de a suferi un AVC. In plus, leziunile cerebrale in prezenta aritmiei sunt in medie mai grave si, prin urmare, potential fatale.
Datorita screening-ului, va fi posibil sa se recunoasca cine are aritmie si sa se implementeze, pe langa tratamente specifice care vizeaza tulburarea de ritm, terapii de subtiere a sangelui, reducand riscul formarii de cheaguri si deci potentiale embolii ale arterelor care alimenteaza creierul.
ADRIAN-NICOLAE POPESCU
Comentarii