Rapiti de OZN-uri

          Alte disparitii pe valea fluviului Hudson
          
          Philip Imbrogno a investigat un numar de rapiri produse în contextul „invaziei” de OZN-uri de pe valea fluviului Hudson, începând din 1983. Expunem mai jos si alte cazuri, pe lânga cele deja mentionate.

          Alte disparitii pe valea fluviului Hudson
          
          Philip Imbrogno a investigat un numar de rapiri produse în contextul „invaziei” de OZN-uri de pe valea fluviului Hudson, începând din 1983. Expunem mai jos si alte cazuri, pe lânga cele deja mentionate.
          
          Cazul Robert Tamerson
          
          Unii martori au relatat ca au fost treziti noaptea de lumini si zgomote si, în plus, visasera ca au fost rapiti si examinati la bordul unor OZN-uri. Au existat, de asemenea, mai multe rapoarte tip „lacuna în timp”.
          De pilda, Robert Tamerson din Danbury, fiind cu masina în seara zilei de 26 august 1984, pe un drum care înconjura lacul Candlewood, a observat niste lumini care se apropiau pe cer dinspre vest. Traficul fiind practic inexistent, Tamerson a oprit masina si a coborît sa le vada mai bine. Întrucât luminile se apropiau, si-a imaginat ca e un avion care are probleme. Totusi, nu se auzea nici un sunet. Obiectul a trecut lent chiar deasupra capului sau. Era o structura triunghiulara, al carei contur se distingea clar pe fondul cerului înstelat. În mijlocul structurii erau sase lumini galbene, asezate în cerc, atât de puternice încât ai fi putut citi ziarul.
          Obiectul parea sa se fi oprit pentru un moment, la o înaltime de vreo 250 de metri, ca pentru a-l examina, dupa care a pornit mai departe. În acest moment, Robert, dându-si seama ca obiectul nu aducea cu nimic cunoscut, s-a simtit cuprins de groaza. Luminile au accelerat însa brusc la o viteza incredibila si în doua secunde au disparut dincolo de orizont. Nici un aparat construit de mâna omului nu este capabil de o asemenea performanta, ca si de aceea de a disparea instantaneu, ambele raportate si de numerosi alti martori. Cel mai straniu a fost însa faptul ca, verificându-si ceasul, si-a dat seama ca, desi a avut impresia ca a privit obiectul timp de cel mult cinci minute, de fapt trecuse o jumatate de ora… Dupa aceasta întâmplare, câteva nopti la rând Robert a visat ca este luat la bordul OZN-ului, unde aratari stranii îl întind pe o masa si plimba pe pieptul sau un aparat ciudat. În acest caz nu au mai urmat alte investigatii (regresie hipnotica etc.).
          
          Esti mai vulnerabil când esti singur
          
          O femeie divortata, de 36 de ani, din Toms River (New Jersey), numita conventional Gail, i-a istorisit lui Imbrogno intâmplarea petrecuta într-o seara, spre sfârsitul lunii iunie 1987. Ea locuia cu fiica ei de 17 ani, care însa tocmai plecase sa-si viziteze tatal. În timp ce Gail statea întinsa în pat, a avut brusc sentimentul ca cineva o priveste. A auzit imediat o voce spunând „am venit pentru tine… nu ti se va întâmpla nimic rau”. S-a simtit paralizata, incapabila sa reactioneze. În usa dormitorului erau trei fiinte stranii, cam de 1,5 metri, îmbracate în combinezoane mulate, cu brate foarte lungi, capete mari, ochi ca de pisica, asezati lateral. Comunicau între ei printr-un soi de bâzâit. Au înconjurat-o, unul dintre ei i-a introdus într-o nara ceva ce semana cu un tub subtire din bumbac alb. Ea a simtit o durere ascutita si si-a pierdut cunostinta.
          Urmatorul lucru pe care si-l amintea a fost trezirea, a doua zi dimineata, cu o durere intensa de cap. În timp ce intra la baie, din ambele nari a început sa curga sânge. În oglinda nasul parea tumefiat si inflamat. Pe gât, picioare si pe brate erau julituri, inexistente în seara anterioara. Si-a spus totusi ca probabil totul a fost doar un vis urât. Când a povestit întâmplarea fiicei sale, tocmai întoarsa acasa, aceasta a început sa tremure si i-a spus ca, în aceeasi noapte, cam la aceeasi ora, fiind în masina cu tatal ei, au fost urmariti de un OZN mare triunghiular, plutind la înaltimea coroanei copacilor, lânga Crotton Falls (New York). Ei au avut o „lacuna în timp” de circa 30 de minute cu aceasta ocazie.
          Interesant ca Gail a mai fost supusa unor vizite similare si în perioada urmatoare, de regula în zilele în care fiica ei pleca sa-si vada tatal.