Ne-a vizitat recent la redactie o mai veche cunostinta a cititorilor revistei „Magazin" – prof. univ. dr. Nicolae Pristavu, presedintele Fundatiei „Biosfera" si reprezentant pentru România al Academiei Europene de Ecologie si Protectia Mediului, cu sediul la Berlin. Foarte interesat de situatia actuala si de destinul imediat al Planetei Rosii, domnia-sa vine si cu câteva idei originale, care ar putea implica si tara noastra in viitorul asa-zisei cuceriri a Cosmosului de catre om.
In mod evident, daca tinem seama de stadiul actual al explorarii planetei vecine, am zice ca de la deziderat la concretizarea lui distanta e ca… de la Pamânt la Marte. Totusi, insasi istoria stiintelor a demonstrat in repetate rânduri ca, o idee considerata astazi utopie pura, peste mai putin de-un veac poate deveni o realitate absolut fireasca. Biologul Nicolae Pristavu atrage atentia ca in urma cu peste 30 de ani a demonstrat posibilitatea existentei pe Marte a unor forme de viata. De altfel, ipoteza a aparut si in publicatia noastra, cu referire la unele microorganisme – bacterii chemoautotrofe, sulfuroase si metanogene, care ar lasa „urme" de metan pe Planeta Rosie. NASA a confirmat-o abia in anul 2005.
Informatia de la care porneste prof. Pristavu (aparuta recent si in „Magazin") este aceea ca „rusii vor sa trimita oameni pe Luna, in mai putin de un deceniu, pentru a incepe exploatarea unui izotop neradioactiv al heliului, care ar fi posibil sa asigure necesarul energetic al omenirii pe aproape 1000 de ani. Se presupune deci ca rusii vor sa colonizeze Luna, cu toate ca americanii au pus primii piciorul aici si tot ei, cu multi ani in urma, stiu ca au inceput sa «cumpere» terenuri pe astrul noptii. Insa rusii nu se opresc aici si vor sa colonizeze si planeta Marte, unde ar trimite cât de curând un echipaj format din 6 astronauti".
Biologul român priveste in perspectiva mai avansata respectiva initiativa si ridica o problema justificata: „Dat fiind faptul ca viitorul echipaj nu va putea comunica timp de 500 de zile cu exteriorul, se pune intrebarea: Cum se vor hrani astronautii, când li se vor termina proviziile? Aceasta situatie poate fi rezolvata numai de catre biologi si secretul il vom dezvalui numai atunci când si noi, românii, vom participa la asemenea expeditii, având si o serie de beneficii de aici." In continuare, prof. Pristavu remarca in mod logic ca „este posibil ca microorganismele de pe Marte sa fie distruse de cele terestre ajunse acolo cu microrobotii, sondele spatiale si eventualele echipaje umane. Am aratat ca viata pe aceasta planeta ar fi asigurata si de pungile de apa din subsolul ei."
Sa fie oare ideea cercetatorului român atât de indrazneata, incât specialistii sa o considere fantezie suta la suta? N-ar fi prima data, nici primul caz, dar nu noi ne putem pronunta in acest sens. Oricum, profesorul N. Pristavu propune monitorizarea planetei Marte de catre echipe internationale, care sa aiba totodata calitatea de a da avize pentru explorarea ei. In virtutea faptului ca domnia-sa a emis primele ipoteze asupra existentei vietii pe Marte, România ar avea calitatea de a se considera co-proprietar al acesteia si de a solicita ca beneficiile rezultate in urma explorarii ei sa fie folosite in folosul intregii omeniri. Un scenariu demn de un Jules Verne contemporan? Poate ca da, numai ca utopiile de odinioara ale scriitorului vizionar francez au devenit intre timp realitate…
ADRIAN-NICOLAE POPESCU
Comentarii