Desi data oficiala a nasterii liderului iugoslav Iosif Broz Tito este cunoscuta ca fiind 25 mai, documentele demonstreaza cat se poate de clar ca de fapt acesta s-a nascut pe 7 mai dar ca si-a ales data de 25 mai pentru a celebra salvarea sa providentiala, din atentatul pus la cale de nemti impotriva sa, in 1944. Tito a avut una dintre cele mai zbuciumate si mai aventuroase vieti dintre personalitatile secolului XX. Chelner, apoi ajutor de mecanic si pilot de incercare pentru firma de automobile Daimler, el a intrat foarte de tanar in miscarea muncitoreasca. Recrutat in armata austro-ungara, a ajuns sergent dar, dupa izbucnirea razboiului, va fi arestat pentru propaganda socialista si trimis pe frontul din Est.
Desi ura razboiul, a luptat cu vitejie, primind mai multe decoratii. Ranit grav, in Bucovina, a fost capturat de rusi si dupa ce a stat mai bine de un an in spital va fi trimis in lagar. In februarie, muncitorii rusi s-au revoltat impotriva tarismului si i-au eliberat pe prizonieri. Imediat, tanarul Broz s-a alaturat bolsevicilor si a luptat in Razboiul Civil, de partea acestora. Revenind in Iugoslavia in 1920, s-a inscris in Partidul Comunist Iugoslav (PCI) si a condus mai multe greve, fiind intemnitat pentru cinci ani in inchisoarea Lepoglava.
Dupa eliberare a continuat sa activeze in partidul comunist, scos deja in afara legii, luandu-si pseudonimul Tito. In 1935 si-a gasit refugiu la Moscova, devenind membru al Comiternului dar si ofiter NKVD. Profitand de faptul ca in 1937 liderul PCI, Milan Gorkici, fusese ucis din ordinul lui Stalin, Tito a preluat carma partidului. Curajul cu care a condus Rezistenta si miscarea de partizani in timpul celui de-al doilea razboi mondial i-a atras reputatia unui lider carismatic si el va conduce cu intelepciune Iugoslavia, pastrand-o unita si mai ales scotand-o, cu abilitate, de sub controlul sovietic si promovand o linie de neutralitate – „nealiniere” – care il va transforma intr-unul dintre cei mai importanti politicieni din lume. La funeraliile sale, desfasurate in mai 1980, au asistat zeci de presedinti, regi, prim-ministi sau ministri de externe.
GABRIEL TUDOR
Comentarii