În spatiile Muzeului de Istorie a Moldovei va fi deschisa publicului, la Palatul Culturii din Iasi (Bd. Stefan cel Mare si Sfânt, nr. 1), pâna la 1 februarie 2026, o expozitie care aduce în prim-plan cele mai valoroase artefacte descoperite în situl de la Dobrovat-Padurea Buda, reconstructii stiintifice si interpretari arheologice ale complexelor si locuintelor cercetate. Potrivit reprezentantilor Palatului Culturii, expozitia ofera vizitatorilor o perspectiva asupra unuia dintre cele mai importante santiere arheologice internationale desfasurate în România.
„Prin Complexul Muzeal National „Moldova” Iasi – Muzeul de Istorie a Moldovei, a Academiei Române, prin Institutul de Arheologie din Iasi, precum si a Academiei de Stiinte Sociale a Republicii Populare Chineze, prin Institutul de Arheologie din Beijing, în perioada 2019-2025 s-a derulat un proiect de cercetare de anvergura, dedicat efectuarii de sapaturi arheologice sistematice în situl de la Dobrovat – Padurea Buda, judetul Iasi. Proiectul de la Dobrovat reprezinta un exemplu remarcabil de colaborare internationala, rezultatele exceptionale ale acestor cercetari fiind prezentate publicului la Palatul Culturii”, declara Andrei Apreotesei, manager Palatul Culturii – Complexul Muzeal National „Moldova” Iasi.
Situat la aproximativ cinci kilometri de satul Dobrovat, situl arheologic a fost investigat de o echipa mixta româno-chineza, devenind în acelasi timp un veritabil santier-scoala, în care au colaborat specialisti din multiple domenii: arheologi, geofizicieni, antropologi, zooarheologi, restauratori, conservatori si muzeografi.
Obiectivul central al proiectului a fost identificarea unor posibile explicatii privind asemanarile remarcabile dintre culturile Cucuteni-Tripolie si Yangshao, doua dintre cele mai importante civilizatii preistorice ale lumii, informeaza Agerpres. În cadrul cercetarilor au fost investigate noua locuinte apartinând culturii Cucuteni, alaturi de mai multe complexe atribuite culturii Cozia-Saharna, printre care si mormântul unui copil. Locuintele cucuteniene au oferit date esentiale privind tehnicile de constructie, organizarea spatiului intern si existenta unor complexe de cult, unele dintre acestea fiind unice pâna în prezent în arealul Cucuteni.
Statuie ecvestra a domnitorului Mihai Viteazul
În cadrul unei festivitati, desfasurate saptamâna trecuta, a fost inaugurata la Zalau o statuie ecvestra a domnitorului Mihai Viteazul, realizata din bronz, cu o înaltime de aproximativ cinci metri. Evenimentul a debutat la Cinematograful Scala, în fata caruia este amplasata statuia, printr-o prezentare a personalitatii lui Mihai Viteazul, realizata de directorul Arhivelor Nationale Salaj, Danut Pop.
„Unirea pentru moment a celor trei tari sub acea stapânire româneasca a facut începutul, a facut un precedent. (…) Indiferent daca a fost sau nu constienta national, fapta lui Mihai a dat un puternic imbold constiintei de neam. Faima lui, vitejia lui, succesele sale au întarit poporul român în constiinta puterii sale. Unirea celor trei tari sub stapânire româneasca se arata de acum posibila. Gândul acesta îsi va face tot mai mult loc în constiinta româneasca, ca pâna la urma Mihai si fapta sa sa devina simbolul activ al unitatii nationale”, a precizat Danut Pop.
În acelasi context, episcopul Salajului a precizat ca Mihai Viteazul este, mai ales în actuala situatie nationala si europeana, un îndemn la unitate. „Aceasta reîntoarcere, pentru noi, sub forma unei statui ecvestre, a lui Mihai Viteazul în Zalaul nostru este un mare plus pentru noi, (…) pentru ca el devine, si as vrea sa cred lucrul acesta, devine un manual de istorie în aer liber. Pentru cei care vor trece si îsi vor aduce aminte ca atunci când vedem pe Mihai Viteazul vorbim despre demnitate, despre claritate morala si, bineînteles, despre capacitatea de a aduna, de a aduce împreuna, indi-ferent ca vorbim de persoane, indivizi sau institutii”, a punctat Benedict.
Primarul Zalaului, Florin Florian, a mentionat, la rândul sau, ca este vorba de o statuie ecvestra realizata într-o maniera artistica si arhitecturala deosebita.
„Mihai Viteazul nu este doar un nume în manualele de istorie. E un reper de curaj si o viziune. Nicolae Iorga îi definea figura care a aprins pentru întâia oara flacara unitatii românesti. Prin tot ce ne-a lasat, Mihai Viteazul ofera tinerilor, în primul rând, modele la care sa se raporteze si ne aminteste noua tuturor ca valorile autentice nu se pierd, ci se transmit din generatie în generatie”, a punctat Florin Florian.
Statuia a fost amplasata pe axa care uneste Dealul Guruslaului, locul unde Mihai Viteazul a înregistrat ultima sa victorie (în 1601), si Câmpia de la Turda, unde a fost asasinat.
Semnificatia amplasamentului este detaliata pe o placa de bronz, montata pe sol lânga statuie, pe care se poate citi: 1558 – Mihai Viteazul – pe aceasta directie se afla drumul voievodului de la ultima batalie de la Guruslau, spre moarte pe câmpia de la Turda – 1601.
NICUSOR DINCA
Comentarii