Traditiile taranesti legate de joia din Saptamâna Mare erau si înca mai sunt pastrate cu mare sfintenie, ziua respectiva fiind în calendarul religios si Joia Patimilor sau Joia Neagra. Gabriela Filip, muzeograf la Muzeul Satului din municipiul Baia Mare, a explicat ca unele traditii difera substantial în functie de zona etnografica a judetului Maramures.
„La noi în sat (Lapus – n.r.), joi dimineata sa face slujba si se sfintaste pasca si vinu pa care îl duce fiecare familie la biserica, într-o traista. Apoi, colo pa dupa-amiaza se merge la cimitir, se aprind lumânari pa morminte, se fac slujbe si se da de pomana. Catra sara se merge la biserica, la Denia celor 12 Evanghelii. Dupa slujba asta nu sa mai trag clopotele la biserica pâna în Noaptea de Înviere, numa sa bate toca. Si tat de amu, femeile si barbatii care vreu, încep sa tâie post negru pâna la Înviere. De astazi începem sa facem si coptaturile pântru Pasti, ca deja curatania trebe sa fie gata. O sama de oameni vopsasc ouale pântru Pasti de astazi, c-apoi dau si paste morminte, altii numa vinerea, ca atunci o fo rastignit Domnu Iisus pa cruce si s-o înrosit ouale de la sângele Lui. Zâce ca ouale festite joi ori vineri nu sa strâca asa usor ca celelalte”, a scris muzeograful în materialul documentat în satul Lapus, pastrând graiul locului.
În satele Giulesti si Suciu de Jos, în Joia Mare, gospodinele înca mai fac prajiturile asa cum se pregateau în urma cu 50 de ani.
„Femeile începeau sa pregateasca pancovele, turta împunsa, cum sa face demult, astazi fac tat felu de prajituri. Apoi, care nu o apucat sa gate pâna astazi cu curatania, mai puneu si stergurile la icoane, mai asezau una alta pân casa, sa fie cum trebe (Suciu de Jos). Noi, aici, vopsâm ouale cu coji de ceapa, de nuc si punem câteodata si coji de arin. Sa fac tare mândru ca mai punem si câte o frunza si acolo iesa modelu de culorea oului (Giulesti)”, mai arata Gabriela Filip.
Credintele si superstitiile din diferite zone etnografice ale judetului Maramures au strânsa legatura cu importanta sarbatorii pascale, adauga Gabriela Filip.
„În Joia Mare, în unele zo-ne, se crede ca are loc Nunta ur-zicilor, ceea ce însemna faptul ca urzicile au înflorit si nu mai pot fi consumate. Ca substrat simbolic, interdictia aminteste de Iisus care a fost batut cu urzici în timp ce era pe cruce. Femeile care nu au terminat de tors pâna acum sunt considerate lenese si sunt pedepsite de catre Joimarita. În anumite zone, se vopsesc si se încondeiaza ouale pentru Pasti. Ouale înrosite în aceasta zi nu se strica niciodata, iar daca sunt îngropate la hotar, peste acel loc nu va bate piatra. Batrânii tin post negru din Joia Mare pâna în Duminica Pastelui. O datina caracteristica Joii Mari, considerata protectoarea mortilor, consta în aprinderea focurilor mortilor din uscaturile strânse din gradini si livezi. Se considera ca în aceasta zi portile iadului si ale raiului se deschid, iar sufletele mortilor se pot mântui, ajungând în rai. Focurile se aprind pentru ca mortii sa poata veni acasa sa se odihneasca si sa se hraneasca cu bucatele date pentru pomenirea lor. În acest sens, pe lânga foc se asaza scaune, se pune pâine cu vin si se tamâiaza, pentru ca mortii sa fie primiti cum se cuvine”, a mai spus muzeograful.
În incita Muzeului Satului din municipiul Baia Mare se afla o veche bisericuta din lemn la care în sarbatorile mari de peste an se slujeste, iar numerosi localnici participa alaturi de personalul muzeului la slujba, informeaza Agerpres.
Sapte vizite la muzee dintr-o singura plata
Consiliul Judetean Dolj a lansat biletul unic pentru muzeele din subordine intitulat „7 vizite la muzee dintr-o singura plata”, care permite vizitatorilor accesul la institutiile muzeale din subordinea acestuia. S-a finalizat deja implementarea sistemului de achizitie, astfel ca biletul unic poate fi cumparat atât online, de pe site-urile muzeelor, cât si de la casele de bilete.
Tichetul, cu o valabilitate de 15 zile, le ofera posesorilor posibilitatea de a vizita, în acest interval de timp, Muzeul de Arta Craiova, Sectiile de Istorie – Arheologie, Stiintele Naturii si Etnografie din cadrul Muzeului Olteniei, Cula Izvoranu – Geblescu, Cula Cernatestilor, precum si Muzeul Cartii si Exilului Românesc.
Lansarea biletului unic, care permite vizitarea celor 7 sectii muzeale cu doar 20% din costurile totale pe care le-ar fi presupus achizitionarea unor tichete individuale, se înscrie într-o serie de actiuni derulate pentru a facilita accesul publicului larg la actul de cultura si la patrimoniul local.
Tichetul digital poate fi procurat din sectiunile dedicate care se regasesc pe site-urile principalelor institutii muzeale: www.muzeuldeartacraiova.ro, www.muzeulolteniei.ro si www. muzeulexiluluiromanesc.ro.
NICUSOR DINCA
Comentarii