Recent, editura Humanitas Fiction a lansat în colectia Raftul Denisei, romanul Firida Rusinii semnat de cunoscutul scriitor albanez Ismail Kadare si tradus în limba româna de Marius Dobrescu. Scris în anii 70, parte a „ciclului otoman” romanul este o meditatie asupra opresiunii si terorii într-un stat totalitar. „În prima jumatate a secolului al XIX-lea, pe fundalul decaderii inevitabile a Imperiului Otoman, Ali Pasa din Ianina îsi cladeste un principat independent. Pentru a preîntâmpina extinderea rebeliunii, sultanul îl pedepseste cu cruzime, expunându-i capul în piata centrala din Istanbul, în firida destinata tradatorilor”.
Ismail Kadare reconstituie cariera acestui personaj misterios, nascut albanez, dar integrat perfect în mecanismul înselator al administratiei otomane. Ali Pasa – admirator al lui Napoleon Bonaparte, cu care a întretinut relatii diplomatice, si al poetului George Byron, pe care l-a gazduit în drumul acestuia spre Grecia – a dus o viata plina de fast, dar s-a comportat ca un satrap oriental, strivind fara mila orice tentativa de a i se contesta autoritatea. Despre acest roman Eric Faye spune: „Kadare a terminat Firida Rusinii în 1976, an în care, scrie el, «de la Tirana veneau stiri proaste. Comploturi demascate în serie. Arestari una dupa alta. Teroare». Aici nu este loc pentru grotescul cu care el îsi echilibreaza, de obicei, cealalta parte a operei. Pentru ca aici, în Firida Rusinii, Kadare demonteaza si expune piesa cu piesa mecanismul fricii; acel mecanism de care oricarui regim ar trebui sa-i fie rusine, ne spune el printre rânduri”.
Iata si o mostra de text: „Poarta Tunurilor, in zidul careia fusese construita Firida Rusinii, toate acestea sporeau impresia de maretie. In limba tarii, firidei i se spunea «piatra de luare-aminte», ceea ce, in traducere libera, inseamna «sa inveti dintr-o nenorocire». Nu era greu de inteles de ce firida in care erau depuse capetele taiate ale vizirilor rebeli sau ale inaltilor demnitari loviti de necaz fusese amplasata tocmai aici. Poate ca nicaieri in alta parte privirea trecatorilor n-ar fi putut remarca mai bine legatura dintre solemnitatea greoaie a stravechii piete si tigva omeneasca ce incercase s-o sfideze. Se vedea imediat ca alegerea locului firidei in zid se facuse in asa fel, incât sa-ti dea impresia ca privirea oarba a celui descapatânat cuprinde intreaga piata”.
Din biografia sa, retinem ca Ismail Kadare s-a nascut la Gjirokastra, în Albania, în 1936. A absolvit filologia la Tirana si si-a continuat studiile la Institutul de Literatura Maxim Gorki din Moscova. A debutat la 18 ani cu un volum de poezie, Inspiratii juvenile, caruia îi urmeaza în 1957 un al doilea, Visari.
Trecerea la proza o face în 1963 cu romanul Generalul armatei moarte, care-i aduce notorietatea internationala. La Humanitas Fiction a aparut o parte din cele mai importante scrieri ale autorului. Pe 1 ianuarie 2016, statul francez i-a conferit Legiunea de Onoare în grad de Comandor, iar opera sa este nominalizata frecvent la Premiul Nobel.
GEORGE CUSNARENCU
Comentarii