Ne aflam în perioada celui mai lung post religios din an – Postul Pastelui – prilej potrivit pentru a reaminti virtutile de ordin medical ale alternarii periodice a anumitor tipuri de regim alimentar.
De data aceasta, cu o serie de noutati deosebite, confirmate stiintific, care contureaza un fenomen de exceptie: autofagia este un pilon solid al longevitatii, lucru descoperit în celulele corpului nostru.
Termenul de autofagie înseamna literalmente „a te mânca pe tine însuti”. Departe de a fi un act de autodistrugere, este un mecanism sofisticat de curatare si reciclare celulara care permite corpului sa ramâna tânar, eficient si protejat de boli.
Imaginati-va celula ca un oras mic, constant activ. În timp, „fabricile” sale (or-ganitele) se uzeaza, „drumurile” sale (proteinele) se deterioreaza si se acumuleaza „deseuri” toxice. Daca aceste resturi nu sunt îndepartate, orasul (celula) începe sa functioneze defectuos, îmbatrâneste si se îmbolnaveste.
Autofagia constituie sistemul de salubrizare si de reciclare al acestui oras celular, prin care celula:
– identifica componentele interne deteriorate, proteinele pliate gresit sau organitele vechi;
– izoleaza aceste materiale nedorite prin învelirea lor într-o membrana cu strat dublu, creând o structura speciala;
– degradeaza continutul structurii prin fuzionarea cu o alta organita, care contine enzime digestive puternice;
– recicleaza „blocurile de constructie” moleculare rezultate (cum ar fi aminoacizii si acizii grasi), pentru a construi noi structuri celulare si a produce energie.
Acest „canibalism” controlat este esential pentru homeostazie (proprietatea organismelor vii de a-si mentine diferitele constante fiziologice: temperatura, tensiunea arteriala, glicemia s.a.) si pentru supravietuirea celulara, în special în conditii de stres, ca deficitul de nutrienti sau infectia.
Descoperirea îi apartine biologului japonez Yoshinori Ohsumi (Premiul Nobel pentru Fiziologie si Medicina în 2016, pentru ea), care a studiat acest proces folosind un organism aparent simplu: drojdia de bere (Saccharomyces cerevisiae). Desi este un organism unicelular, ea are în comun cu celulele umane multe mecanisme biologice fundamentale.
Impactul acestui mecanism asupra sanatatii este foarte important, având rol decisiv în:
– protectie neurodegenerativa: autofagia elimina agregatele proteice toxice care se acumuleaza în neuroni. Autofagia de-fectuoasa este asociata cu boli precum Alzheimer si Parkinson;
– aparare imunitara: permite celulei sa „manânce” si sa distruga agresorii straini, cum ar fi bacteriile si virusurile (proces numit xenofagie), întarind raspunsul imun;
– îmbatrânire si longevitate. Prin mentinerea celulelor curate si functionale, auto-fagia încetineste procesul de îmbatrânire celulara si contribuie la longevitate;
– productia de energie. În conditii de post sau stres, autofagia descompune com-ponentele celulare pentru a furniza energie si nutrienti esentiali, asigurând supravietuirea;
– prevenirea cancerului. Actioneaza ca un mecanism de supraveghere, eliminând celulele deteriorate care s-ar putea transforma în celule canceroase.
Conform specialistilor, autofagia poate fi stimulata prin interventii simple asupra stilului de viata:
– restrictie calorica (nutritie) si post. Deficienta de nutrienti este cel mai puternic semnal pentru activarea autofagiei. Practici precum postul intermitent (perioade controlate fara alimente) sunt studiate pentru capacitatea lor de a declansa acest proces de curatare.
– exercitii fizice. Activitatile fizice intense (în special exercitiile de rezistenta) induc autofagia în tesutul muscular si în alte organe, ajutând la repararea daunelor si la îmbunatatirea eficientei metabolice.
Autofagia nu este doar un mecanism biochimic complex, ci si o strategie de supravietuire. Întelegerea si, unde este posibil, stimularea acestui proces celular de „autocuratare” reprezinta o frontiera promitatoare pentru medicina si pentru urmarirea unei vieti mai lungi si mai sanatoase.
ADRIAN-NICOLAE POPESCU
Comentarii