In timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial, informatiile folositoare deciziilor Marilor state majore ale beligerantilor proveneau si de la agenti infiltrati in tarile inamice inainte de debutul conflagratiei. Unul dintre aceste grupuri de spioni organizati de Germania nazista a fost "Cercul Duquesne", cel mai mare grup de spionaj descoperit in SUA. Aceasta mare retea de spionaj a fost desfiintata, iar membrii judecati si condamnati. In ianuarie 1942, sentinta totala pentru membrii "Cercului" a fost de peste 300 de ani de inchisoare.
Rolul agentului dublu
Dupa capturarea "Cercului Duquesne", J. Edgar Hoover, seful FBI, a declarat ca a fost cel mai mare succes al FBI impotriva spionajului antiamerican. El a demonstrat ca agenti germani aveau in vedere obtinerea de informatii speciale de razboi si acte de sabotaj. Dar pe langa vigilenta americanilor, trebuie subliniat faptul ca printre membrii marcanti ai "Cercului" a existat un spion dublu, si anume William Sebold (1899-1970). Acesta s-a nascut in Germania, a luptat in primul Razboi Mondial, apoi a parasit Germania – la 22 de ani – pentru a lucra in industria aeronautica din SUA si America de Sud. In 1936 a devenit cetatean american. Din aceasta pozitie el s-a putut apropia de ofiterii de la Gestapo. Astfel, cand s-a intors in Germania, in 1939, el a declarat ca vrea sa colaboreze cu spionajul german, fiind si cetatean al acelei tari. A fost acceptat cu incredere…
Urmarea a fost dubla activitate pe care Sebold a depus-o la New York. Mesajele radio pentru Germania erau dublate de mesaje pentru FBI, astfel incat Abwehrul era complet anihilat. Dupa arestarea celor 33 de membri ai Cercului Duquesne, 19 au pledat imediat vinovati, iar ceilalti au fost dovediti ca spioni.
O alta afacere de spionaj in care Germania a pierdut "meciul" cu SUA a fost "Operatiunea Pastorius". Acest nume a fost dat de amiralul Wilhelm Canaris (seful Abwehrului, spionajul german) in onoarea lui Francis Daniel Pastorius, primul lider al unei colonii germane in SUA. Recrutarea ordonata de Canaris avea in vedere in special persoane care se stabilisera deja in SUA si care vorbeau bine limba si cunosteau anumite obiceiuri ale americanilor de rand. Tintele esentiale pentru Operatiunea Pastorius erau centralele hidroelectrice (in special cele de la Niagara Falls) si fabricile de metale necesare in industria razboiului. De pe lista lui Canaris nu lipseau si mari noduri rutiere si de cai ferate strategice. Aprovizionarea grupului de agenti a fost mai dificila, pentru ca echipamentele de sabotaj trebuiau sa fie aduse cu submarinele – care urmau sa acosteze in mod secret, in anumite puncte ferite ale coastei de est a SUA. Tocmai aceasta dificultate a dus la compromiterea intregii actiuni.
Intalnire pe plaja
Nici unul dintre agenti nu se astepta ca in noaptea de 12 iunie 1942, un cetatean american sa se afle pe plaja, la pescuit. Acel individ a vazut sosirea submarinului german. A fost prins de agenti, care i-au dat bani si l-au lasat sa plece… Aceasta a fost greseala care a dus la prinderea tuturor membrilor, mai ales ca si seful lor, Dasch, a tradat imediat dupa intamplarea de pe plaja… Operatiunea Pastorius a fost una dintre cele mai slabe organizate de amiralul Canaris.
PAUL IOAN
Comentarii