Pe 27 iulie 2023, la o zi dupa marturia istorica a lui David Grusch, privind fenomenele anomale neidentificate (FAN), Senatul SUA a adoptat Actul de Autorizare a Apararii Nationale (NDAA) pentru anul fiscal 2024, care includea un amendament bipartizan, elaborat de reprezentantul Tim Burchett, anume Legea privind divulgarea FAN (UAPDA).
Aceasta mandata Departamentul Apararii (DoD) sa declasifice informatiile armatei cu privire la FAN în termen de 180 de zile de la adoptarea NDAA si prevedea instituirea unui „Comitet de revizuire a dosarelor FAN” format din noua persoane, învestit de Congres cu puterea de a exercita autoritatea guvernamentala pentru a extrage fiecare document si fiecare dovada fizica despre FAN. Aceasta propunere legislativa cerea noului Consiliu sa prezinte presedintelui SUA un „plan de campanie controlata de divulgare”, în temeiul caruia guvernul va fi mandatat sa dezvaluie publicului „cât mai mult posibil”, privitor la FAN, fara a pune în pericol securitatea nationala.
Camera Reprezentantilor a adoptat însa propria versiune a NDAA, fara masuri similare de transparenta si dezvaluire a FAN. Ca urmare, Camera si Senatul au trecut la întâlniri pentru a reconcilia cele doua versiuni.
Un grup de lideri ai Congresului, condus de reprezentanta Anna Paulina Luna, a declarat ca Pentagonul si alte agentii trebuie sa acorde Congresului, precum si poporului american, mai multe raspunsuri privind obiectele neidentificate, dintre care unele au fost observate zburând în moduri care par imposibile cu tehnologia actuala.
Informatii catalogate
Reprezentantul Matt Gaetz a adau-gat ca „Nu este suficient sa cerem aceasta transparenta numai de la Departamentul Apararii. Trebuie sa cooperam, pentru ca toate cele 50 de autoritati, prin intermediul comunitatii de informatii, sa fie si ele supuse revizuirii si ca FAA, NSA, FBI, chiar si autoritatile de stat si locale care detin informatii, sa le poata cataloga, evalua si apoi sa le poata elibera publicului”.
La rândul sau, liderul majoritatii din Senat, Chuck Schumer a încercat sa-si impuna propriul amendament în NDAA, intitulat oficial Actul de dezvaluire a fenomenelor anomale neidentificate (FAN) din 2023 si modelat dupa Actul de colectare a înregistrarilor privind asasinatul presedintelui John F. Kennedy din 1992. Schumer spunea: „Publicul american are dreptul de a fi informat despre tehnologii de origini necunoscute, inteligenta non-umana si fenomene inexplicabile.”
Printre prevederile acestui amendament se numara si cerinta ca documentele legate de FAN sa „poarte prezumtia de dezvaluire” si sa fie eliberate la cel mult 25 de ani de la creare, cu exceptia cazului în care acestea erau considerate a fi un risc prea mare pentru securitatea nationala. Se cerea si crearea unei colectii oficiale de înregistrari FAN. Se propunea si un comitet de evaluare a oportunitatii dezvaluirilor. Gaetz considera inacceptabila aceasta varianta. Formularea initiala a actului includea si o clauza controversata privind „domeniul eminent” care ar permite guvernului SUA sa achizitioneze orice materiale despre care se crede ca provin din FAN.
Având în vedere adoptarea unei legislatii similare privind FAN în ultimii ani, parea probabil ca noul amendament, denumit în general amendamentul Schumer, sa fie introdus în lege. Cu toate acestea, evolutiile ulterioare au pus piedici semnificative asupra acestei perspective.
Pe parcurs, s-a aflat ca mai multi membri de top ai Congresului s-au lansat într-un efort de a bloca amendamentul – cel care ar cere eliberarea înregistrarilor guvernamentale asupra FAN – din Legea de autorizare a apararii nationale pentru 2024, în versiunea Senatului. La sfârsitul lunii noiembrie, s-a aflat ca mai multi republicani de rang înalt se straduiau sa blocheze aprobarea amendamentului Schumer. Acest efort, condus de reprezentantii Mike Turner si Mike Rogers, a reusit sa obtina sprijinul liderului minoritatii din Senat, Mitch McConnell, precum si al presedintelui Camerei Mike Johnson.
Motivele opozitiei lor ramân oarecum neclare, desi s-a spus ca Turner si Johnson argumentau ca amendamentul Schumer era prea asemanator cu textul inclus în Actul de autorizare a apararii nationale (NDAA) din 2022, cel care a determinat înfiintarea Biroului de rezolvare a anomaliilor pentru toate domeniile (AARO). Dar, potrivit unei organizatii de supraveghere a finantarii campaniilor electorale, companiile aerospatiale de aparare au contribuit de-a lungul anilor cu peste 620.000 USD la conturile de campanie ale lui Turner, inclusiv 183.250 USD de la Lockheed Martin, 79.400 USD de la Northrop Grumman si alti 77.010 USD de la Boeing, toate interesate în nedivulgarea unor secrete privind o posibila retroinginerie FAN. Industria de aparare a contribuit si la cheltuielile de campanie ale reprezentantului Johnson, cu aproape 130.000 de dolari. Un rol putea avea si faptul ca în districtul din Ohio în care fusee ales Turner se afla Baza Wright Patterson, sediul Comandamentului pentru Materiale al Fortelor Aeriene si cel al Centrului National de Informatii Aeriene si Spatiale. Iar districtul lui Johnson era nu departe de Redstone Arsenal din Alabama.
La cele de mai sus se adauga si o problema politica; parlamentarii republicani încercau sa anuleze amendamentul Schumer, împreuna cu alte masuri incluse de oponentii lor politici, pe motiv ca sunt prea costisitoare. Potrivit rapoartelor de presa, toti cei patru lideri influenti, senatorul McConnell si reprezentantii Johnson, Rogers si Turner, erau decisi sa elimine sau sa slabeasca substantial amendamentele FAN din NDAA.
Juristul Daniel Sheehan, cel care a subliniat interesele care stau în spatele negationistilor, comenta ca „timpul scuzelor, opacitatii si musamalizarilor a luat sfârsit. Congresul nu poate justifica pastrarea secretului de teama sa nu deranjeze Pentagonul. Congresul cu siguranta nu poate spune ca timpul nu este potrivit. Publicul asteapta de decenii adevarul. Daca nu acum, atunci când? Publicul merita un guvern onest si transparent. Acum este momentul ca senatorul McConnell si reprezentantii Johnson, Rogers si Turner sa faca ceea ce este corect si sa voteze în favoarea UAPDA”.
„Totul se reduce la un cuvânt: Transparenta.”
Coalitia bipartizana care a militat pentru mentinerea amendamentului a fost numita „UAP Caucus”. Grupul, format în principal din republicani, include reprezentantii Tim Burchett, Anna Paulina Luna, Jared Moskowitz si altii. Grupul a tinut o conferinta de presa în care Tim Burchett a afirmat ca „Totul se reduce la un cuvânt: Transparenta.” „Avem nevoie de Legea privind divulgarea FAN”, a afirmat si Luna. „Nu vrem sa mergem mai departe cu promisiuni false facute poporului american”.
„Ceea ce am gasit interesant a fost respingerea pe care am primit-o”, a spus Jared Moskowitz cu acelasi prilej. „Daca acestea sunt tehnologii avansate, nu suntem interesati sa daunam securitatii nationale, dar suntem interesati sa stim ce sunt aceste FAN. … Nu este vorba daca exista extraterestri sau nu … Problema este ca atunci când punem aceste întrebari, în loc sa ni se ofere informatii, care s-ar putea dovedi false, ei blocheaza informatiile. Daca toate acestea sunt false, de ce la fiecare pas exista oameni care încearca sa opreasca transparenta si dezvaluirea?” se întreba Moskowitz.
Pe 7 decembrie, NDAA a fost votat. Analistii care cer dezvaluirea FAN au fost dezamagiti, întrucât, dupa una dintre opinii, a ramas doar circa un sfert din ceea ce se spera. S-a pastrat o parte din amendamentul Gillibrand care permite utilizarea fondurilor bugetare pentru programe FAN, doar în cazul în care acestea sunt dezvaluite conducerii Congresului si comitetelor Intel si ale serviciilor armate. Interdictia acopera si programele FAN finantate prin cercetare si dezvoltare independenta (IRAD). Se instituie si o colectie de înregistrari FAN în Arhivele Nationale. Fiecare birou guvernamental care detine înregistrari FAN trebuie sa identifice toate aceste înregistrari si sa le trimita colectiei.
A disparut cerinta privind „domeniul eminent”, ca si cea despre comitetul de revizuire care sa aprobe desecretizarile, dar a ramas o cerinta ca orice document sa fie dezvaluit integral în termen de cel mult 25 de ani de la crearea sa, cu exceptia cazului în care Presedintele dovedeste ca ar exista daune care depasesc interesul public al divulgarii. Se pare ca se vor îmbunatati si procedurile privind avertizorii de integritate.
DAN D. FARCAS
Comentarii