Pe 22 noiembrie 2013, SUA au comemorat 50 de ani de la asasinarea presedintelui John F. Kennedy, un eveniment teribil care a inmarmurit cetatenii celei mai puternice natiuni a lumii. Cine l-a ucis pe JFK pe 22 noiembrie 1963? Paradoxal, raspunsul la aceasta intrebare n-a fost rostit nici in toamna acestui an, desi poate ca multi il asteptau. Pentru ca dilema continua sa fie aceasta: crima a unui dezaxat sau complot la nivel inalt?
In lipsa unor limpeziri necesare si aproape obligatorii, in SUA au fost doar cateva manifestari legate de tragicul eveniment din 1963, in schimb au fost puse in circulatie o serie de aparitii editoriale spectaculoase care incearca sa faca in continuare lumina intr-un subiect atat de tenebros. Din pacate, "lumina" se face pe cai jurnalistice, adica pe baza unor noi sau vechi supozitii si nicidecum pe baza unor dezvaluiri oficiale sustinute de documente desecretizate.
In urma cu 50 de ani, cel de-al 35-lea presedinte al SUA, pe atunci in varsta de 46 de ani, a cazut sub gloantele trase de Lee Harvey Oswald, atunci in varsta de 24 de ani. Aceasta este concluzia principala sustinuta in mod oficial de autoritatile americane, ca urmare a unei anchete prezidentiale ample stransa intre copertile unei lucrari de 899 de pagini, publicata in 1964, care s-a numit Raportul Comisiei Warren. Si comisia, dar si concluziile ei au ramas pana azi controversate.
Nascut intr-o familie bogata si influenta din Boston (est), John F. Kennedy, cel mai tanar presedinte ales si primul sef de stat catolic, nu si-a putut termina primul mandat inceput in 1961. Acesta a fost marcat mai ales de contextul Razboiului Rece, in general, si de criza rachetelor din Cuba, de esecul operatiunii din "Golful Porcilor" din Cuba, dar si de initierea programului spatial Apollo. La 50 de ani de la moartea lui, mitul Kennedy este in continuare viu, dovada ca pentru trei sferturi dintre americani, JFK ramane pe primul loc intr-o lista a liderilor americani de dupa Dwight Eisenhower (in mandat intre 1953 si 1961), potrivit unui recent sondaj Gallup. Mitul s-a hranit, fara indoiala, nu atat din activitatea sa ca presedinte, ci aproape in exclusivitate din faptul ca a sfarsit atat de dramatic si mai ales datorita controversei nascute in jurul mortii sale, nimeni, cu exceptia autorilor lui, nefiind convins, nici pana in ziua de azi, de faimosul Raport al Comisiei Warren.
Anuntul mortii presedintelui si imaginile cu impuscarea presedintelui intr-o limuzina decapotabila, cu Jackie alaturi, momente filmate si de un particular pe nume Abraham Zapruder, continua sa faca parte din memoria colectiva mondiala. Orasul Dallas, multa vreme ramas in umbra dupa ce a fost supranumit "orasul urii" din cauza atentatului, a organizat ceremonii sobre pe 22 noiembrie 2013, la Dealey Plaza, unde a avut loc atentatul. Si cartile avandu-l ca subiect pe JKF au proliferat in ultimele luni. De altfel, o estimare recenta apreciaza la 40.000 numarul cartilor publicate de la moartea presedintelui, zeci de carti fiind publicate doar in aceasta toamna.
Mai mult, canalul de televiziune Discovery a difuzat 4 programe speciale despre culisele incidentului petrecut in 1963, persoanele implicate si analizele criminalistice ale uneia dintre cele mai socante tragedii ale lumii. Primul program s-a concentrat pe capturarea lui Lee Harvey Oswald vazuta prin ochii ofiterilor de politie din Dallas, dar si ai familiei si prietenilor care il cunosteau cel mai bine pe Lee Harvey Oswald. Un lucru incredibil si azi este faptul ca Oswald a fost arestat de politistii din Dallas si declarat "asasinul prezumtiv" la aproximativ 90 de minute dupa impuscarea presedintelui! Culmea este ca in decurs de numai 48 de ore au murit violent un presedinte, un ofiter de politie si principalul suspect!
Cum a fost posibil ca un demers inceput atat de eficient sa evolueze atat de ingrozitor? Nimeni nu a oferit o explicatie. Oricum, politia a actionat eficient: a arestat rapid "ucigasul", apoi ucigasul a fost ucis, a murit misterios de rapid si ucigasul ucigasului, e vorba de Jack Ruby, si astfel ca-zul a fost rezolvat, toata lumea a fost multumita, autoritatile au rasuflat usurate. Dar dilemele continua pana azi. Al doilea program s-a concentrat pe casetele audio oficiale. Aceste materiale alcatuiesc cel mai complet inventar de informatii referitoare la mesajele private schimbate intre aeronava prezidentiala si oficialitati guvernamentale de cel mai inalt rang.
In combinatie cu inregistrari audio ale Politiei din Dallas, marturii ale martorilor si inregistrari ale reporterilor de radio care au fost de fata in acea zi, casetele ne ofera o imagine unica asupra unuia dintre cele mai intunecate momente din istoria Presedintiei Statelor Unite. Al treilea program vorbeste despre Oamenii Presedintelui, readucand in prim-plan afacerea Watergate care s-a soldat cu demisia presedintelui Richard Nixon, un subiect care a inspirat filmul din 1976 al lui Alan J. Pakula, Toti oamenii Presedintelui, cu Robert Redford si Dustin Hoffman.
In fine, al patrulea program difuzat de canalul tv Discovery se refera la Arma crimei. Episodul dezvaluie ce s-a intamplat cu adevarat in acea zi de 22 noiembrie 1963, si anume ca a existat acolo un al doilea om care a apasat pe tragaci, devenind astfel ceea ce s-a numit autorul focului de arma fatal care i-a pus capat vietii presedintelui. Ceea ce a urmat a fost una dintre cele mai masive operatiuni de musamalizare a unui caz din istoria Americii. Interesanta este marturia lui Howard Donahue, un armurier din Baltimore, tragator de elita si expert in arme de foc, care si-a petrecut 25 de ani din viata facand propriile investigatii asupra mortii presedintelui Kennedy. Donahue a examinat dovezile balistice si criminalistice, inclusiv traiectoriile si consecintele gloantelor trase, si a ajuns la concluzia ca glontul care l-a lovit pe Kennedy in cap nu provenea de la Lee Harvey Oswald, ci de la un al doilea tintas. Este exact ceea ce demonstra si filmul, confiscat de FBI, realizat de laborantul Abraham Zapruder aflat la cativa pasi de masina oficiala in care a fost impuscat Kennedy.
Concluzia unui oarecare Colin McLaren, detectiv veteran al anchetelor mai multor cazuri de crima din Australia, care a derulat la randul lui o ancheta criminalistica de 4 ani si jumatate asupra acestui caz, este oarecum bizara. Lui i-au fost puse la dispozitie si marturiile martorilor si rapoartele autopsiei, care fusesera pastrate secrete de Guvernul SUA si care au fost desecretizate in timpul mandatului presedintului Bill Clinton, sub incidenta JFK Records Act din 1992.
In episod se fac publice dovezile care arata ca Oswald a tras cu arma si i-a lovit pe presedintele Kennedy si pe guvernatorul John Connally, insa glontul care l-a lovit pe Kennedy in cap – deci focul de arma fatal – a provenit dintr-o pusca AR-15, apartinand nu unui al doilea tragator angajat in complot, ci declansata accidental (!) de George Hickey, agent al Serviciilor Secrete care insotea limuzina prezidentiala imediat in spatele acesteia, stand pe spatarul banchetei din spate a masinii de escorta. Oricum, accidental o fi fost, dar cata precizie!
Numai ca alte analize, chiar ale cadrelor filmate de Zapruder, vorbesc despre faptul ca glontul fatal a venit din fata presedintelui si nu din spate! In fine, vorbind despre asasinarea lui Kennedy si aducand in discutie dilema "crima individuala sau complot al serviciilor secrete", mai poate fi amintit si filmul JFK realizat in 1991 de Oliver Stone care demistifica teoria "glontului buclucas" lansata de Raportul Comisiei Warren si promoveaza ideea ca asasinarea lui Kennedy a fost rodul unui complot de stat. Lumea inca asteapta o desecretizare totala a documentelor oficiale care ar putea pune punct unei afaceri suspect de incalcite. Din pacate nu singulara, de atunci incoace.
GEORGE CUSNARENCU
Comentarii