Am scris in aceasta pagina, de mai multe ori, ca ar fi vremea revizuirii unor teorii stiintifice care si-au facut veacul prin enciclopedii, din simplul fapt ca acestea par mai degraba rodul unei imaginatii mai mult literare decat stiintifice. Una dintre aceste teorii este cea a Big Bang-ului, niciodata demonstrata, care vrea sa explice nasterea Universului. In urma cu 50 de ani, doi oameni de stiinta se spune ca au descoperit dovezi in sprijinul teoriei numite a Marii Explozii (Big Bang). Este vorba despre Robert Wilson si Arno Penzias, cei doi au folosit o antena in forma de palnie la Laboratoarele Bell din New Jersey (SUA) cu ajutorul careia au scrutat Calea Lactee. Au patruns pana la o adancime de 378.000 de ani dupa Big Bang!
Ei au spus ca au descoperit o ceata cosmica imprastiata in tot Universul! Au numit aceasta ceata, microradiatie cosmica de fond si au considerat ca este o semnatura a Big Bang-ului care s-a format dupa nasterea Universului acum 13,8 miliarde de ani! Dar oare aceasta teorie mai sta in picioare sau e plina de aproximari care nu pot fi dovedite?
Faptul ca azi unii cercetatori nu mai dau credit acestei teorii inseamna ca ei considera ca teoria nu poate explica proprietatile Universului. Motiv pentru care au fost concepute teorii alternative legate de vastul vid pe care noi il numim Univers. Caci, cum sa admiti o teorie de-a dreptul metaforica (literara) ca „ceva de marimea unei particule subatomice, infinit de dense, s-a diluat brusc intr-o fractiune de secunda (!) din care s-a nascut apoi Universul? Cu alte cuvinte, cum sa digeri o teorie care spune ca in urma cu 14 miliarde de ani (!) nu exista nimic, nicaieri, si apoi, ca urmare a unei fluctuatii aleatoare produse in vid, totul a explodat formand Universul?
In privinta formei la care a ajuns Universul dupa 13,8 miliarde de ani de la nastere, alta teorie spune ca ceea ce noi numim „Universul observabil”, numit si „volumul Hubble” este o forma sferica (?) de aproximativ 90 de miliarde de ani-lumina in diametru(?). Universul mai are si alte proprietati in afara de forma. Niste ipoteze, si ele la fel de imaginare, indica faptul ca Universul ar avea urmatoarele alte proprietati: el se extinde, el a aparut dintr-o stare fierbinte si densa la un moment dat, ca hidrogenul si heliu au aparut in primele momente de dupa Big Bang si ca o structura de radiatii de microunde umple intregul Univers. Or, daca una dintre aceste ipoteze de baza formulate de astronomi este gresita, atunci se considera ca teoria Big Bang nu are cum sa explice proprietatile Universului. Asadar, teoria Big Bang este gresita?
Teorii alternative
Asa se pare, de vreme ce astronomii au formulat teorii alternative. Una dintre acestea este teoria starii de echilibru. Ea postuleaza crearea continua de materie in tot Universul, ceea ce explica expansiunea aparenta. Acest tip de Univers ar fi infinit, fara inceput si fara sfarsit. O alta teorie ar fi numita „modelul oscilant al Universului”, model ce ar implica o serie nesfarsita de Big Bang-uri, urmate de Marea implozie (Big Crunch) care restarteaza ciclul la nesfarsit. Cum se vede, simple ipoteze, demne de filmele s.f., care pot anima imaginatia unor cercetatori sau consumatori de idei s.f., dar care nu au nici o legatura cu argumentele stiintifice, exacte si demonstrabile. Mergand mai departe, dar ramanand in domeniul teoriei legate de nasterea Universului, sa amintim si descoperirea recenta facuta la Ierusalim, unde s-a gasit un manuscris pierdut al lui Albert Einstein.
Manuscrisul, conform revistei Nature, a fost scris de Albert Einstein in timpul unei calatorii in California, din anul 1931. Einstein sugereaza o teorie alternativa la Big Bang, ideea fiind ca Universul se extinde in mod constant si va continua sa faca acest lucru pentru totdeauna. „Pentru ca densitatea Universului sa ramana constanta, noi particule ale materiei trebuie sa se formeze in mod continuu”, scria Einstein. Simon Mitton, un istoric de la Universitatea Cambridge, a declarat ca a ramas socat atunci cand si-a dat seama ce reprezenta manuscrisul. El demonstreaza ca astrofizicianul britanic Fred Hoyle, care a prezentat o teorie similara despre Univers, 20 de ani mai tarziu, nu a fost un radical, asa cum se crezuse anterior. Hoyle a sustinut ca spatiul s-ar putea extinde in continuare, vesnic, pastrandu-si densitatea aproape constanta.
Descoperirea manuscrisului dovedeste ca „Einstein nu a fost complet convins de Big Bang”, a spus Helge Kragh, istoric la Universitatea Aarhus din Danemarca, dar „el a acceptat ideea expansiunii spatiului”. Culmea este ca teoria lui Hoyle, considerata radicala, a fost exclusa de fizicieni! Asadar, chiar si printre cercetatori se practica excluderea unor teorii si acceptarea altora. Care sunt criteriile? Doar fantezia literara sau observatiile si demonstratiile exacte?
Mintea lui Dumnezeu
In controversa teoriei Big Bang a intervenit si Papa Benedict al XVI-lea. In fata a circa 10.000 de credinciosi prezenti la Basilica Papale di San Pietro din Vatican, el a declarant, cu cativa ani in urma, ca in spatele unor teorii stiintifice complexe (cum e nasterea Universului) s-a aflat „mintea lui Dumnezeu” si ca toti crestinii trebuie sa respinga ideea ca Universul s-a format „din intamplare”. Suveranul pontif a mai facut o declaratie legata de formarea Universului, in toamna anului trecut dupa ce fizicianul teoretician Stephen Hawking afirmase ca Universul a luat nastere datorita actiunii spontane si inevitabile a legilor fizicii, iar Divinitatea nu a avut niciun rol in acest proces de creatie.
Atunci Papa Benedict al XVI-lea a spus ca „Hawking greseste”, reafirmand ca Dumnezeu este cel care a creat Universul. Papa incearca sa armonizeze stiinta cu religia, motiv pentru care a laudat si binecuvantat stiinta si pe oamenii de stiinta, dar a subliniat, destul de clar, ca rolul stiintei este acela de „a-l descoperi” pe Dumnezeu in Univers. „Oamenii de stiinta nu creeaza lumea; ei o studiaza si incearca sa o imite”, a spus Papa, adaugand ca observatiile si perceptiile „ne determina sa admitem existenta unei «Ratiuni atotputernice», diferita de cea a oamenilor si care face posibila existenta acestei lumi”, ceea ce este o observatie corecta. In fond, toate teoriile despre Univers sunt simple supozitii literare ale mintii omenesti, marunte in comparatie cu o „ratiune atotputernica” aflata dincolo de noi.
GEORGE CUSNARENCU
Comentarii