• Prima pagina
  • Spectacolul cunoasterii
  • Istorii uitate
  • Paranormal
  • Femina Club
  • Starea de veghe
  • Terra X
  • Minuni ale lumii
  • Consultatii fara plata
  • Terapii complementare
  • Blitz
  • Astazi in istorie
  • Verificati-va cunostintele
magazin
Abonamente
Nici un rezultat
Toate rezultatele
duminică, 1 februarie 2026
magazin
Nici un rezultat
Toate rezultatele
duminică, 1 februarie 2026
magazin
Nici un rezultat
Toate rezultatele

Prima pagină » Homo floresiensis, primii “hobiti”?

Homo floresiensis, primii “hobiti”?

12 august 2022
in Stiinta
A A

Un stramos al omului ar fi putut locui în Indonezia, în urma cu aproximativ 700.000 de ani. Este concluzia unei teorii cu care unii experti nu sunt întru totul de acord.

 Planeta este extaziata ca a fost data publicitatii prima fotografie completa a Universului timpuriu (?), realizata de telescopul spatial James Webb, din care NASA a facut, în cadrul unei campanii uriase de PR, un eveniment epocal.

 Lasând la o parte faptul ca este vorba despre o imagine prelucrata computerizat, aici, pe Pamânt, lânga usa noastra, mai sunt o multime de locuri si fenomene palpabile, reale, pe care oamenii de stiinta n-au apucat sa le explice. Unul din aceste mistere este existenta a ceea ce antropologii au numit homo floresiensis.

Cine este acest stramos al omului?

 Antropologii considera ca între aproximativ 700.000 si 60.000 de ani în urma, un om timpuriu, mic de înaltime, cam jumatate din înaltimea omului modern, a ajuns pe insula Flores, în ceea ce este acum Indonezia.

 Homo floresiensis este supranumit „hobbitul” uman pentru ca avea doar  câtiva centimetri peste un metru înaltime, 106 centimetri mai exact. Avea un craniu mic, picioare mari si îsi construia propriile unelte. Cu toate acestea, nimeni nu stie de unde a venit pe insula Flores si cum a evoluat.

 Un antropolog sustine ca, de vreme ce  nimeni nu stie cu adevarat daca H. floresiensis a disparut cu adevarat, atunci el ar fi putut supravietui pâna în zilele noastre. În cartea sa aparuta în primavara, Between Ape and Human: An Anthropologist on the Trail of a Hidden Hominoid (Între maimuta si om: un antropolog pe urmele unui umanoid ascuns), Gregory Forth, antropolog pensionat de la Universitatea din Alberta, sustine ca rapoartele despre un „om-maimuta” de pe insula Flores ar putea fi, de fapt, descrieri ale stramosului uman H. floresiensis.

 „Pur si simplu nu stim când aceasta specie a disparut si, îndraznesc sa spun, nici macar nu stim daca a disparut cu adevarat”, a spus Forth pentru Live Science. „Asadar, exista o posibilitate ca acesta sa fie înca în viata.”

 De ce este comparat acest stramos timpuriu al omului cu un „hobbit”?

 În 1937, J.R.R. Tolkien, profesor universitar la Oxford, filolog de prestigiu, specialist în limbi vechi, mai ales nordice, a scris romanul  pentru copii The Hobbit, Hobitul, în care el a inventat, având la baza vechi mitologii nordice si celtice, neamul hobbitilor. O rasa fictiva de oameni, descrisa ca având aproximativ jumatate din înaltimea medie a omului, pe care Tolkien a prezentat-o ca o varietate de umanitate sau rude apropiate ale acestora. Cunoscuti ocazional sub numele de halflings (un fel de jumatati de oameni) în scrierile lui Tolkien, ei traiesc desculti si locuiesc în case subterane, „într-o regiune rurala  numita Shire, din nord-vestul Pamântului de Mijloc”.

 Asadar, desi hobitii imaginati de  Tolkien locuiesc undeva sub Pamânt, H. floresiensis ar fi trait pe insula Flores, chiar daca ipoteza socanta a lui Gregory Forth este privita cu scepticism de expertii care l-au studiat pe H. floresiensis. „Flores este o insula care are aproximativ aceeasi suprafata ca a statului  din Connecticut si are doua milioane de oameni care locuiesc pe ea astazi”, scria John Hawks, paleoantropolog la Universitatea din Wisconsin, Madison. „În mod realist, ideea ca exista o primata (un om-maimuta), care nu este observata pe aceasta insula si care supravietuieste într-o populatie care se poate întretine este destul de aproape de zero”, a declarat Hawks pentru Live Science.

O ruda prea îndepartata

 Gregory Forth, vede lucrurile diferit, scrie Live Science. El a facut cercetari antropologice  pe insula Flores înca din 1984, si de atunci a auzit o multime de povesti locale despre „creaturi mici, paroase, umanoide care traiesc în padure”. Forth a scris despre aceste povesti în cercetarile sale pâna în 2003, când a fost descoperit H. floresiensis. Atunci a facut legatura între dovezi si povestiri: „Am auzit despre aceste creaturi la fel de mici, asemanatoare oamenilor dintr-o regiune numita Lio, despre care se spunea ca sunt înca în viata, iar oamenii dadeau relatari despre cum aratau.”. Într-un fragment din carte, Forth descrie un interviu cu Tegu, un barbat din Lio, care spune ca „a examinat cadavrul unei creaturi care nu putea fi o maimuta, dar care nici nu era umana, o fiinta cu parul drept, de culoare deschisa pe corp, cu un nas bine format si cu un ciot de coada”.

 De-a lungul anilor, Forth a colectat 30 de relatari ale martorilor oculari despre creaturi similare care, a spus el, se potrivesc cu descrierea lui H. floresiensis. E drept, exista o multime de descrieri si relatari ale unor martori oculari despre creaturi criptice de acest gen, în întreaga lume.
 
 Mark Collard, un antropolog evolutionist cu sediul la Universitatea Simon Fraser din Canada, da exemplul cazului Sasquatch.

 Sasquatch, sau Bigfoot, cum este mai bine cunoscut, este o creatura uriasa asemanatoare maimutelor despre care unii oameni cred ca cutreiera prin America de Nord. Este un criptid (o specie despre care se zvoneste ca exista) si la fel ca monstrul Chupacabra, din folclorul Americilor, despre care s-a relatat pentru prima oara în 1995, sau mult mai cunoscutul monstru din Loch Ness, exista putine dovezi fizice care sa sugereze ca o aratare Bigfoot este de fapt acolo, în ciuda  iubitorilor de Bigfoot care tot încearca sa demonstreze ca exista realitate în legenda.

 „Oamenii sunt predispusi sa spuna si sa creada povesti”, scria  Collard, „iar acele povesti pot deveni cu usurinta esentiale pentru credintele oamenilor. Dar, sustine Forth, „povestile despre  „oamenii-maimuta” de pe Flores sunt diferite de cele ale lui Bigfoot din nord-vestul Pacificului,  deoarece nu au existat niciodata maimute non-umane în America de Nord. Dar în Flores, H. floresiensis a existat fara îndoiala”. Dar de cât timp exista Homo floresiensis pentru oamenii de stiinta?

 Oasele de H. floresiensis au fost gasite pentru prima data în pestera Liang Bua din Flores în 2003. „Cea mai recenta dovada a „hobbitilor” care au folosit pestera dateaza de acum 50.000 de ani”, a spus Elizabeth Veatch, zooarheolog la Muzeul National de Istorie Naturala Smithsonian care studiaza specia.

 Oamenii moderni nu apar pe Flores decât în urma cu 47.000 de ani, a spus Veatch pentru Live Science si nu exista dovezi ca cele doua specii s-au suprapus la pestera Liang Bua.

 De fapt, H. floresiensis nu au mai folosit pestera din urma cu 60.000 de ani, a spus ea. „Pe baza dovezilor faunistice, a existat probabil o schimbare de mediu care a avut loc în urma cu aproximativ 60.000 de ani, care a modificat peisajul din jurul Liang Bua, ceea ce a facut ca Homo floresiensis sa migreze în alta parte a insulei pentru a se hrani în habitate mai potrivite”, a spus Veatch. (Continuare în numarul viitor)

GEORGE CUSNARENCU

ShareTweet
Articolul precedent

“Baronul vesel”, prusacul care a salvat Revolutia americana

Urmatorul Articol

Tema: “MINCIUNA”

Articole Similare

Spectacolul cunoasterii

O provocare uriasa, microrobotii

26 ianuarie 2026

Cercetatorii au dezvoltat roboti microscopici, alimentati cu lumina, care pot gândi, înota...

Spectacolul cunoasterii

Incalzirea globala poate declansa o noua era glaciara

19 ianuarie 2026

Un studiu publicat de cercetatori de la Universitatea California – Riverside sugereaza...

Spectacolul cunoasterii

Oaza vibranta

13 ianuarie 2026

Oamenii de stiinta chinezi care s-au scufundat la adâncimi uluitoare în doua...

Spectacolul cunoasterii

Un an al premierelor

28 decembrie 2025

Anul 2025 a adus o serie de evenimente fara precedent, iar momentele...

Spectacolul cunoasterii

NASA a identificat „steaua de la Betleem”?

22 decembrie 2025

De mii de ani, misterioasa „stea de la Betleem” îi fascineaza pe...

Spectacolul cunoasterii

Furnicile se sacrifica pentru a-si salva colonia

15 decembrie 2025

O echipa de cercetatori de la Institutul de Stiinta si Tehnologie din...

Urmatorul Articol

Tema: “MINCIUNA”

18 august 472 - A murit generalul roman Ricimer

Horoscopul saptamanii: 22-28 august 2022

Comentarii

Articole Noi

Astazi in istorie

22 ianuarie 613 – Încoronarea împaratului bizantin Heraclius Constantin

26 ianuarie 2026

La începutul secolului al VII-lea, Imperiul Bizantin trecea printr-o criza profunda. Împaratul...

Citeste mai departe
Blitz

Umorul care a facut istorie

26 ianuarie 2026

Comedia a fost dintotdeauna unul dintre cele mai universale genuri cinematografice, capabil...

Citeste mai departe
Blitz

Expozitie dedicata Unirii Principatelor Române

26 ianuarie 2026

Muzeul National Cotroceni (Bd Geniului nr.1 Bucuresti) va fi deschis pentru public...

Citeste mai departe
Consultatii fara plata

În caz de hipotermie si degeraturi…

26 ianuarie 2026

A venit gerul? Specialistii recomanda oamenilor ca în zilele cu temperaturi foarte...

Citeste mai departe
Femina Club

Masti „miraculoase”

26 ianuarie 2026

Continuam seria mastilor „miraculoase” de saptamâna trecuta cu alte sugestii capabile sa...

Citeste mai departe
Femina Club

Sos de lamâie cu unt

26 ianuarie 2026

30 g unt (82% grasime), 30 g faina, sare, 360 ml lapte...

Citeste mai departe
  • Contact
  • Abonamente

Copyright © 1999 - 2024 Revista Magazin

Nici un rezultat
Toate rezultatele
  • Prima pagina
  • Spectacolul cunoasterii
  • Istorii uitate
  • Paranormal
  • Femina Club
  • Starea de veghe
  • Terra X
  • Minuni ale lumii
  • Consultatii fara plata
  • Terapii complementare
  • Blitz
  • Astazi in istorie
  • Verificati-va cunostintele
Abonamente

Copyright © 1999 - 2024 Revista Magazin

Acest site foloseste cookies respectand Regulamentul (UE) privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date.