Unele din teoriile lui Stephen Hawking au revolutionat modul in care privim universul, chiar dacã sunt predictii teoretice. Unele dintre aceste teorii s-au dovedit a fi corecte, sustine un articol postat pe LiveScience, dar altele, mai bizare, incã ii pun pe ganduri pe fizicieni.
Despre teoria legat| de existenTa g|urilor negre din univers am scris in numarul precedent. Ne vom opri, in continuare, asupra altor teorii dintre cele mai interesante.
Hawking este considerat unul dintre cei mai mari fizicieni teoretici ai epocii moderne, cu o cariera de cinci decenii in stiin-ta. Incepand cu teza sa de doctorat in 1966, articolele si cartile sale inovatoare au aparut fara oprire pana la lucrarea sa finala din 2018, incheiata cu doar cateva zile inainte de moartea sa, la varsta de 76 de ani.
Unele dintre teoriile lui Hawking au fost acceptate in curentul central stiintific, cu argumente justificative, de la cele asupra gaurilor negre pana la explicatia pentru inceputurile Universului. Altele raman inca in suspensie.
Big Bang se impune
Cand si-a scris teza de doctorat, Hawking se afla in miezul unei dezbateri aprinse intre doua teorii cosmologice rivale: Big Bang si Starea constanta.
Ambele teorii au acceptat faptul ca Universul se extinde, dar in prima se extinde dintr-o stare ultra-compacta, super-densa intr-un moment finit din trecut, in timp ce a doua presupune ca Universul se extinde pentru totdeauna, cu crearea constanta de materie noua, pentru a mentine o densitate constanta.
In teza sa, Hawking a aratat ca teoria Starii constante este matematic auto-contradictorie. El a sustinut in schimb ca Universul a inceput ca un punct in-finit de mic, infinit de dens numit singularitate. Astazi, descrierea lui Hawking este aproape universal acceptata in randul oamenilor de stiinta.
Si teoria sa despre gaurile negre care exista in Univers si teoria despre radiatia Hawking sunt acceptate de comunitatea stiintifica, mai putin de fizicianul indian Abas Mitra care a demonstrat ca gaurile negre nu exista, fiind vorba de un fel de cvasi-gauri negre, si nici radiatia Hawking, cum scriam in numarul de saptamana trecuta. Idee care a parut ca o blasfemie la adresa lui Hawking, dar pe care Hawking a prezentat-o in 2014 ca pe o revizuire de ultim moment a teoriei sale, fara sa aminteasca despre teza lui Mitra.
Hawking a emis si o teorie a gaurilor negre primordiale, despre care credea ca „ar putea constitui misterioasa materie intunecata” existenta in Univers. Cu toate acestea, asa cum preciza LiveScience, dovezile observationale actuale indica faptul ca acest lucru este putin probabil.
Oricum ar fi, in prezent nu avem instrumente de observatie pentru a detecta gaurile negre primordiale sau pentru a spune daca acestea alcatuiesc sau nu materia intunecata. Si sa nu uitam observatia filozofului britanic Karl Popper care in lucrarea Critica metodei stiintifice definea o teorie ca fiind stiintifica numai in masura in care ea este verificabila experimental. Azi, aceasta idee este trecuta cu vederea, apropiind teoria stiintifica mai mult de literatura SF.
Un poem numit Multivers
Unul dintre subiectele de care Hawking s-a atasat spre sfarsitul vietii sale a fost teoria mul-tiversului, cu alte cuvinte, ideea ca Universul nostru, cu inceputul sau in Big Bang, este doar unul dintr-un numar infinit de alte universuri coexistente.
Hawking nu a fost multumit de sugestia facuta de unii oameni de stiinta ca orice situatie ridicola pe care ti-o poti imagina trebuie sa se intample chiar acum, undeva in acel ansamblu infinit. Asa ca, in ultima sa lucrare din 2018, publicata in Journal of High Energy Physics (JHEP), Hawking a cautat, dupa propriile sale cuvinte, sa „incerce sa imblanzeasca multiversul”.
El a propus un nou cadru matematic in care, desi nu a renuntat la multivers cu totul, l-a facut mai degraba finit decat infinit. Dar, ca si in cazul oricarei speculatii cu privire la universurile paralele, nu avem nicio idee daca ideile sale sunt corecte. Si pare putin probabil ca oamenii de stiinta sa-i poata testa teoria in curand.
Calatoria in timp
Oricat de surprinzator ar suna, legile fizicii, asa cum le intelegem noi astazi, nu interzic calatoriile in timp. Solutiile la ecuatiile relativitatii generale ale lui Einstein includ „bucle inchise ale timpului”, care ar permite efectiv calatoria inapoi in trecut.
Hawking a fost deranjat de acest lucru, deoarece a simtit ca o calatorie inapoi in timp ar da nastere unor paradoxuri logice care pur si simplu nu ar trebui sa fie posibile. Asa ca el a sugerat ca o lege fizica necunoscuta in prezent impiedica sa se produca acele bucle inchise ale timpului, fiind vorba despre asa-numita sa „presupusa protectie cronologica”. Dar „presupusa” este doar un eufemism stiintific pentru „a ghici” si nu stim cu adevarat daca o calatorie in timp este posibila sau nu.
Fara un creator
Una dintre intrebarile pe care cosmologii, dar nu numai ei, le pun cel mai des este „ce s-a intamplat inainte de Big Bang?”. Teoria lui Hawking sustinea ca intrebarea nu are sens, deoarece timpul insusi, ca si Universul si tot ce este in el, a inceput de la Big Bang. „Pentru mine, asta inseamna ca nu exista posibilitatea unui creator”, scrie Live Science, „pentru ca nu exista un timp in care un creator sa fi existat”.
Evident, este o opinie cu care multi oameni nu sunt de acord, cercetatori sau clerici, dar una pe care Hawking si-a exprimat-o in numeroase ocazii de-a lungul vietii sale. Aproape sigur este o teorie care se incadreaza in categoria „nu se va rezolva niciodata intr-un fel sau altul”.
Profetii despre sfarsitul lumii
In ultimii sai ani, Hawking a facut o serie de profetii sumbre legate de viitorul umanitatii despre care BBC spune ca erau usor neserioase sau de-a dreptul bizare. De la sugestia ca evazivul boson Higgs, sau „particula lui Dumnezeu”, cum s-au grabit unii cercetatori sa il porecleasca, acea particula elementara ipotetica din familia bosonilor, despre care se crede ca poate sa confere masa celorlalte particule elementare, ar putea declansa o bula de vid care ar inghiti intreg Universul, pana la invaziile extraterestre ostile si la preluarea controlului de catre inteligenta artificiala (IA).
In fine, daca Stephen Hawking a avut dreptate sau nu in legatura cu atatea lucruri, va trebui sa speram ca a gresit in legatura cu acestea din urma.
GEORGE CUSNARENCU
Comentarii