Chirurgii de la clinica Universitatii de Medicina din Guangzhou, China, au transplantat pentru prima data un plaman provenit de la un porc modificat genetic într-un pacient aflat în moarte cerebrala si au constatat ca acesta a functionat timp de noua zile.
Aceasta reusita reprezinta cea mai recenta dezvoltare a unei tehnici numite xenotransplant, care are ca scop rezolvarea crizei legate de lipsa de organe. Potrivit Organizatiei Mondiale a Sanatatii, doar pana la 10% din nevoia globala de astfel de transplanturi este acoperita la ora actuala. Expertii au subliniat ca mai este un drum lung de parcurs pana cand plamanii de porc pot fi folositi la pacienti umani.
Expertii sunt precauti
Dr. Justin Chan, chirurg specializat în transplant pulmonar la Institutul de Transplant NYU Langone, care nu a fost implicat în experiment, l-a descris ca fiind „o lucrare incitanta si promitatoare”, dar a precizat ca raportul se refera la un singur pacient si ca este un „succes limitat”. „Acesti plamani nu sunt capabili sa sustina în mod independent un pacient”, a adaugat el.
Andrew Fisher, profesor de medicina a transplantului pulmonar la Universitatea Newcastle, are o optica similara. „Aceasta lucrare este binevenita în aprofundarea întelegerii noastre, dar reprezinta doar un pas înainte. Mai este mult de lucru si nu suntem decat la începutul unei ere a xenotransplantului pulmonar cu plamani de porc”, a spus el.
Xenotransplantul a devenit un domeniu fierbinte de cercetare în ultimii ani, iar inima, rinichii si ficatul se numara printre organele transplantate de la porci la oameni. Porcii donatori sunt de obicei modificati genetic prin eliminarea anumitor gene porcine si introducerea unor gene umane specifice, pentru a reduce respingerea organelor de catre corpul receptorului.
Studiile sunt adesea efectuate initial pe pacienti aflati în moarte cerebrala, înainte ca, în unele cazuri, sa fie aplicate pe pacienti în viata. Desi au existat doar cativa pacienti în viata care au primit astfel de organe, multi au murit în decurs de saptamani sau luni de la operatie, desi nu neaparat din cauza unor complicatii legate de transplant. Unii pacienti cu rinichi de porc transplantati au supravietuit, cu organele înca functionale, timp de cateva luni dupa procedura.
Provocari suplimentare
„Fiecare respiratie pe care o iei aduce mediul extern în corp”, a spus Fisher. Asta înseamna ca plamanii trebuie sa fie foarte capabili sa raspunda atacurilor provenite din poluare, infectii si alte surse.
„Sistemul imunitar din plamani este foarte sensibil si foarte activ, ceea ce înseamna ca, în cazul transplantului pulmonar – unde ne dorim ca sistemul imunitar sa nu fie prea activ – apar provocari suplimentare.” Într-un articol publicat în jurnalul Nature Medicine, cercetatori chinezi au relatat cum au transplantat plamanul stang de la un porc donator din rasa chineza Bama Xiang, cu sase modificari genetice, într-un barbat de 39 de ani aflat în moarte cerebrala.
Echipa a constatat ca plamanul a ramas viabil si functional pe o perioada de 216 ore, nu a declansat respingere hiperacuta – un raspuns imun violent si rapid al corpului receptorului si nu au existat nici semne de infectie.
Totusi, la 24 de ore dupa transplant plamanul a prezentat semne de acumulare de lichid si deteriorare, posibil cauzate initial de inflamatia asociata transplantului.
~n ciuda administrarii unui tratament puternic imunosupresor, organul transplantat a fost progresiv atacat de anticorpi, ceea ce a dus, în timp, la deteriorare semnificativa.
„Impactul deteriorarii a fost probabil subestimat, deoarece pacientul uman mai avea un plaman propriu, care ar fi compensat functia plamanului porcin deteriorat”, a spus Fisher.
Profesorul Peter Friend de la Universitatea Oxford a spus ca rezultatele sunt complicate de faptul ca moartea cerebrala în sine provoaca o stare inflama-torie acuta. „Asadar, o parte din ceea ce observa ar putea fi re-zultatul starii de moarte cerebrala a pacientului”, a explicat el.
Un prim pas
Cercetatorii participanti la studiu au declarat ca abordarea necesita rafinare: „Sunt necesare eforturi continue pentru a optimiza regimurile de imunosupresie, a rafina modificarile genetice, a îmbunatati strategiile de conservare a plamanilor si a evalua functionarea grefei pe termen lung, dincolo de faza acuta”.
Friend a declarat ca sunt investigate si alte abordari pentru a creste disponibilitatea organelor, inclusiv remodelarea organelor donatorilor cu ajutorul celulelor stem. Unele grupuri de cercetare exploreaza, de asemenea, posibilitatea de a creste în mod deliberat organe „umanizate” în interiorul porcilor sau oilor.
Fisher a declarat ca, desi xenotransplantul pulmonar este promitator, o alta cale favorabila este tratarea plamanilor umani considerati nepotriviti pentru transplant, astfel încat si acestia sa poata fi folositi.
„Daca reusim acest lucru, este ceva ce poate fi implementat în cateva luni si, cu siguranta, în cativa ani ar putea aduce schimbari semnificative”, a spus el.
GABRIEL TUDOR
Comentarii