Soarecii pot prevesti cutremurele
Ca animalele (câinii, pisicile) din casa sau pasarile din gospodarie au capacitatea de a presimti, cu câteva minute înainte, producerea unui cutremur este o credinta aproape acceptata oficial, desi ea nu a fost înca probata stiintific. Saptamâna trecuta, însa, cercetatorii japonezi au anuntat ca au ajuns la concluzia ca soarecii au un comportament ciudat, atunci când sunt supusi unui câmp de unde electromagnetice similare cu cele detectate, de fiecare data, înaintea unui mare cutremur de pamânt.
Soarecii pot prevesti cutremurele
Ca animalele (câinii, pisicile) din casa sau pasarile din gospodarie au capacitatea de a presimti, cu câteva minute înainte, producerea unui cutremur este o credinta aproape acceptata oficial, desi ea nu a fost înca probata stiintific. Saptamâna trecuta, însa, cercetatorii japonezi au anuntat ca au ajuns la concluzia ca soarecii au un comportament ciudat, atunci când sunt supusi unui câmp de unde electromagnetice similare cu cele detectate, de fiecare data, înaintea unui mare cutremur de pamânt. În cursul experientelor, cercetatorii au expus micile rozatoare într-un câmp electromagnetic de mica intensitate, pe care fiintele umane nu-l simt, a explicat Tekeshi Yagi, profesor la Universitatea din Osaka. „Soarecii au devenit nelinistiti, au început sa se agite în custi, frecându-si botul cu labele si încercând sa se ascunda în stratul de talas. Am observat acest comportament neobisnuit al soarecilor de laborator în ajunul cutremurului de acum 8 ani, de la Kobe”, a precizat profesorul Yagi. Cutremurul din 1995, care a lovit orasul Kobe, situat la vest de Osaka, a avut magnitudinea de 7,3 grade pe scara Richter si a facut 6.433 victime, ranind aproape 45.000 de persoane. „Noi am emis ipoteza ca pulsatiile electromagnetice generate de fiecare data înaintea unui mare cutremur perturba ceasul interior al soarecelui. Este pentru prima oara, dupa cunostintele noastre, când date stiintifice indiscutabile dovedesc capacitatea animalelor de a simti semnele premergatoare unui cutremur de intensitate mare”. Aceasta ipoteza a fost prezentata în timpul unei reuniuni a Societatii de Bioelectromagnetica desfasurata la Honolulu (Hawai). Remarca este confirmata si de unii observatori din tara noastra, care au raportat cazuri de hamsteri morti (!) în vasele lor de sticla, în timpul cutremurului din 1992, din Bucuresti, care n-a depasit 6 grade pe scara Richter.
2. Turnurile din frunza de tutun
Cine si-ar imagina ca „popicele” din fotografia alaturata, realizata cu microscopul electronic (dupa Muy Interesante), sunt de fapt niste turnuri de aparare? Frunza de tutun – Nicotiana tabacum – are pe suprafata ei o multime de glandule (foto) care secreta o substanta numai buna pentru a descuraja insectele care se hranesc cu ele. Cu asemenea „turnuri de aparare” nu e de mirare ca frunza de tutun, planta originara din America de Sud cultivata mult si în Europa, este atât de rezistenta în fata daunatorilor.
Stiinta
Emotiile bomboana pe frisca ratiunii?
Plângem, hohotim de râs, tremuram de teama, tipam de surprindere… Sa fie acestea o mostenire a trecutului nostru primitiv? Studii recente vin sa infirme aceasta parere. Emotiile par o adevarata otrava pentru ratiune, pentru ceea ce numim inteligenta. Oare, asa sa fie?
Creierul care patineaza
Dimpotriva – spun cercetatorii – lipsit de un context emotional, creierul nostru ar fi ca o masina ale carei roti se-nvârtesc in gol. Exista numeroase persoane care au memoria buna, sunt inteligente, insa iau decizii foarte greu, chiar in probleme putin semnificative (de tipul „ce coafura sa-mi aleg?”, „sa citesc sau sa ma uit la televizor?”, „duminica, merg la teatru sau la prietenul X?” s.a.m.d.). Explicatia: blocajul emotiilor, al circulatiei acestora – veritabil handicap, caci ele reprezinta un remarcabil amplificator pentru activitatea cerebrala. Sunt asadar indispensabile ratiunii, ca si decriptarii lumii. Daca creierul ar trata in ansamblul lor datele venite din exterior, ar ajunge rapid suprasaturat. Dar emotiile se afla „la datorie”, tocmai pentru a-l ajuta sa faca trierea. Ele ii semnaleaza informatiile cele mai importante, susceptibile de a avea consecinte pozitive sau negative asupra vietii noastre.
Inchipuiti-va ca ati iesit la cumparaturi si creierul e asaltat de nenumarate mesaje: e foarte cald… miroase a benzina… un barbat plimba un câine superb… se-aude muzica populara, dintr-un bloc… trebuie s-o iau la stânga… Deodata, atentia vi se focalizeaza pe masina care se indreapta spre dumneavoastra, in viteza. Aceasta inseamna ca emotia cea mai puternica a fost pusa in valoare de creier; din fericire!
Ghici cine sunt eu!
Emotiile ne ajuta si sa-i intelegem pe oamenii din jur. Cum ar suna un discurs fara ritm, fara variatii de ton? Modularea vocii, a gesturilor auxiliare, a expresiilor fetei scot in relief cuvintele si ideile importante, totodata relevând intentiile si starea de spirit ale interlocutorului. La fel de important ca si cuvintele este si sa stim daca acesta vrea sa ne impresioneze, sa ne ironizeze ori e furios. Mesajul implicit ne ajuta sa decriptam sensul real al cuvintelor rostite. Oamenii de stiinta au identificat chiar zone cerebrale special destinate descifrarii emotiilor celor din jurul nostru, ceea ce denota importanta problemei. Atunci când observam o persoana inspaimântata, nervoasa, fericita etc., creierul nostru recopiaza emotia interlocutorului si ne face sa o resimtim, la rândul nostru, mai mult sau mai putin accentuat. Sa recunoastem ca, deseori, ne enervam când avem in preajma un om nervos, coleric, ori ne simtim linistiti, daca interlocutorul nostru vorbeste calm, deschis. Totusi, trebuie aflat si un amanunt mai degraba insolit, foarte important: aceeasi emotie poate fi exprimata diferit, in functie de cultura, de cutumele comunitatii celui ce se exprima. Astfel, de pilda, indragostitii japonezi stau alaturi, tacuti, in timp ce la noi, multi se saruta in plina strada, fara complexe.
Seiful cu fericire
Lobul prefrontal stâng (al creierului) constituie una dintre zonele „rezidentiale” ale emotiilor, respectiv… responsabila cu fericirea. Exista aici o legatura strânsa cu memoria, consolidata datorita emotiilor. Nu ne amintim absolut tot ce am trait (ar fi la fel de traumatizant, ca si daca am uita tot trecutul); asadar, emotiile ne ajuta la a pune ordine in amintiri, „imprimând” de doua ori mai bine un eveniment cu caracter emotional, fata de unul neutru. De altfel, o emotie puternica se inregistreaza sub doua forme diferite. Una – in memoria constienta (numita „memoria explicita”), care inregistreaza loc, data, persoane participante la eveniment si cealalta – in memoria inconstienta („emotionala”), care inregistreaza reactiile corporale: pulsul, tremuratul mâinilor, transpiratie subita etc. Când apare un stimul ce aminteste de evenimentul respectiv – un parfum, o imagine fugitiva, o scurta succesiune sonora – ambele memorii sunt reactivate simultan, ceea ce ne face sa retraim sub o alta forma ceea ce ni s-a intâmplat cândva.
Epave descoperite în Carolina de Nord
Arheologii au localizat epavele a patru vase din secolul al XVIII-lea în...
Comentarii