1) Grota lui Ioan Botezatorul

          Descoperire la vest de Ierusalim
          Aici s-ar fi putut refugia si ucenicii lui
          
          De secole bune, are loc o încercare cu profunde implicatii la nivel istoric si religios, si anume aceea de a descoperi locuri si tot ce este material legat de personaje si de întâmplari relatate in Cartea Sfânta a crestinismului, Biblia. Descoperirea care a facut vâlva acum vreo doi ani si despre care am relatat si noi în aceasta pagina, a fost un osuar de piatra unde se aflau gravate, în aramaica, câteva cuvinte care traduse însemnau „Iacob, fiul lui Iosif, fratele lui Iisus”, si care a fost considerata prima dovada arheologica a existentei fizice a Mântuitorului.

          Descoperire la vest de Ierusalim
          Aici s-ar fi putut refugia si ucenicii lui
          
          De secole bune, are loc o încercare cu profunde implicatii la nivel istoric si religios, si anume aceea de a descoperi locuri si tot ce este material legat de personaje si de întâmplari relatate in Cartea Sfânta a crestinismului, Biblia. Descoperirea care a facut vâlva acum vreo doi ani si despre care am relatat si noi în aceasta pagina, a fost un osuar de piatra unde se aflau gravate, în aramaica, câteva cuvinte care traduse însemnau „Iacob, fiul lui Iosif, fratele lui Iisus”, si care a fost considerata prima dovada arheologica a existentei fizice a Mântuitorului. Pâna la urma, au existat mari îndoieli privind autenticitatea acestei descoperiri, istoria fiind uitata. Acum, atentia este îndreptata spre alt personaj important al Bibliei, profetul Ioan Botezatorul.
          
          Recent, un arheolog britanic a descoperit o grota aflata la vest de Ierusalim, despre care sustine ca ar fi putut fi locuita cândva de profetul Ioan Botezatorul, pe care Biblia il indica drept cel ce l-a botezat pe Iisus Hristos. Shimon Gibson, scrie „Times”, care efectueaza de mai multi ani sapaturi arheologice în Israel si in Palestina, a descoperit aceasta grota destul de ampla, în stare sa adaposteasca în jur de treizeci de persoane, unde se aflau mai multe basoreliefuri, vase si cristelnite de botez. Grota, lunga de 24 de metri si larga de doar 3,5 metri, care a devenit ulterior un sanctuar pentru fidelii profetului, se afla în apropiere de satul Ain Karim, unde, dupa surse vechi de la începutul crestinismului, s-ar fi nascut si chiar si-ar fi petrecut copilaria Ioan Botezatorul. Printre basoreliefurile care par sa dateze din secolul al IV-lea si al V-lea, exista unul în care apare un barbat tinând în mâna un sceptru pastoral, ce aminteste foarte bine de reprezentarile lui Ioan Botezatorul în arta bizantina. „Acum sunt sigur ca aceasta grota a fost legata de cultul stravechi al lui Ioan Botezatorul. Poate sa fie grota primilor lui ani de viata, locul în care el se retragea pentru a gasi linistea si unde el boteza”, a declarat pentru „Times” Shimon Gibson. „Pentru prima oara, putem vorbi despre un loc si putem afirma ca este foarte probabil ca acesta sa fie locul în care Ioan Botezatorul boteza si îsi desfasura ritualurile”, mai spune arheologul. Ultimul dintre profeti, dupa Evanghelii, Ioan a anuntat sosirea iminenta a lui Mesia („Vine Cel mai tare decât mine, în urma mea…”) si convingea multimile la un botez de conversiune. Chiar si Iisus a fost botezat de Ioan, si asta s-a întâmplat în apa Iordanului. Dupa spusele Bibliei, Ioan Botezatorul a fost arestat de Irod Antipa (fiul lui Irod cel Mare, cel care a comandat uciderea pruncilor din Betleem), deranjat de faima profetului, dar si de fraza cu care-l incrimina moral: „Nu ti se cade tie sa ai de sotie pe femeia lui Filip, fratele tau”, fiind asasinat dupa mai multi ani prin taierea capului, si asta din capriciul unei femei pline de nuri.
          
          2) u Declarata oficial specie disparuta în România
          Dropiile reapar
          
          Daca ar fi sa ne luam dupa unii cercetatori, se pare ca, in România, undeva in zona Banatului, dropiile au reaparut. Sau, poate, n-au disparut niciodata complet. Inca de acum circa 30 de ani, dropia a fost declarata specie disparuta din România, ultimele zone unde a fost vazuta fiind Câmpia Baraganului si unele locuri din Câmpia Olteniei. Pasarea a disparut din cauza deteriorarii mediului, si anume desecarea biotopurilor inundabile, valorificarea terenurilor fertile, pasunatul excesiv, salinizarea, poluarea si nu în ultimul rând, din cauza vânatorii excesive, dropia fiind o delicatesa culinara; sau, în fine, era. Dropia este o pasare de talie mare, care prefera stepele întinse, iar unii cercetatori cred ca ea nu a disparut definitiv din România, intrucât ar fi fost semnalate câteva exemplare în zona Banatului, venite, dupa toate probabilitatile din Ungaria. Oficial, nu exista date certe privind prezenta pasarii, desi sunt chiar si unii locuitori din Câmpia Boianului, din judetul Olt, care spun ca au vazut dropii. În 1975, în Olt, mai existau aproximativ 200 de exemplare, în anul 1980 mai erau doar 13, pentru ca în 1988 sa fie vazute ultimele doua exemplare în raza Ocolului Silvic Draganesti-Olt. Directorul ocolului, Victor Cosma, a declarat însa ca a vazut o dropie în iarna anului 2002, la marginea Padurii Palanca, de lânga localitatea Nicolae Titulescu, pasarea având urme de gloante pe corp. Exemplarul se afla acum împaiat la Directia Silvica Olt, dar multi olteni spun ca vad de câteva ori pe an dropii prin Câmpia Boianului. Localnicii batrâni îsi amintesc ca Nicolae Ceausescu venea la vânat de dropii prin anii 70 si ca, în urma cu mai mult timp, autoritatile oltene au intentionat înfiintarea unei rezervatii de dropii. Proiectul a fost însa dat uitarii, dar acum, în 2004, Agentia de Protectie a Mediului Olt a înaintat un proiect de acest gen Agentiei de Dezvoltare Regionala Sud-Vest Oltenia Craiova. Ar urma sa se înfiinteze o rezervatie de dropii în interiorul Câmpiei Boianului, pe o suprafata de 1.000 hectare, cu 5.000 ha zona tampon si 10.000 ha zona de tranzitie, dar bugetul estimat pentru realizarea unei astfel de rezervatii, de peste 2.200.000 de euro, îi descurajeaza pe initiatori. În fond, sunt atâtea proiecte considerate mult mai atractive, chiar daca sumele învârtite sunt de zeci de ori, daca nu de sute de ori mai mari…