1. Traim in pat cu dusmanul nostru de ce ne este frica de OMG

          Despre Organismele Modificate Genetic (OMG) se vorbeste putin si atunci când se atinge acest subiect, apar si specialistii care încearca sa ne linisteasca: nu e nici un pericol! Adevarul este ca alimentele care contin organisme modificate genetic sunt tot mai prezente în alimentatia noastra, un dusman în preajma caruia ne aflam zilnic. Nu este singurul dusman, cu siguranta, dar cu siguranta ca este printre ultimii creati de mâna savantilor.

          Despre Organismele Modificate Genetic (OMG) se vorbeste putin si atunci când se atinge acest subiect, apar si specialistii care încearca sa ne linisteasca: nu e nici un pericol! Adevarul este ca alimentele care contin organisme modificate genetic sunt tot mai prezente în alimentatia noastra, un dusman în preajma caruia ne aflam zilnic. Nu este singurul dusman, cu siguranta, dar cu siguranta ca este printre ultimii creati de mâna savantilor. Pericolul nu poate fi minimalizat si nici ignorat, el este real, de vreme ce Parlamentul european a adoptat, miercurea trecuta, cu o mare majoritate, reguli stricte asupra etichetarii si urmaririi produselor care contin organisme modificate genetic. Noua legislatie va ridica un moratoriu european contra OMG, dar tarile care au impus moratoriul „politic” (practic contra SUA), în special Franta si Italia, conditioneaza ridicarea acestuia de adoptarea unei proceduri mai riguroase de evaluare a riscurilor si a unei mai bune informari a populatiei asupra prezentei OMG în alimentatia umana si animala. Este vorba despre „o legislatie foarte ambitioasa în raport cu ce se practica în restul lumii” a declarat un eurodeputat ecologist, belgianul Paul Lannoye, vizând voalat SUA. Aceasta noua legislatie va permite o urmarire a produselor biotehnologice de-a lungul întregului lant de productie si pâna la punctul de distributie. E vorba despre urmarirea produselor alimentare, dar si despre furajele pentru hrana animalelor care constituie debuseul major al OMG-urilor utilizate în Europa (soia, porumb). Între altele, industria va fi de acum obligata sa eticheteze produsele derivate din OMG, cum ar fi uleiul de soia rafinat sau glucoza produsa din amidon de porumb. În schimb, produsele provenite de la animale hranite cu OMG-uri, cum ar fi laptele, ouale sau carnea, nu vor avea obligatia de a fi etichetate ca atare. Prezenta OMG va trebui însa semnalata în momentul în care se depaseste un nivel de 0,9 la suta, nivel sub care ea se considera accidentala. Noile masuri europene îsi propun practic sa stopeze propagarea tehnologiilor genetice din SUA, unde 75 la suta din productia de soia, 34 la suta din cea de porumb si 71 la suta din productia de bumbac provin din organisme modificate genetic. Pe de alta parte, americanii se tem nu doar de faptul ca exportatorii lor de porumb vor pierde 700 milioane dolari anual, cât ca adoptarea noii legislatii europene ar da idei si altor state sa adopte aceleasi legi, ceea ce ar însemna o adevarata nenorocire pentru comertul american. Ceea ce pare un razboi economic, este de fapt o lupta pentru sanatatea generatiilor viitoare care ar putea ajunge sa manânce si alte produse cu OMG, de pilda morcovi cu coloana vertebrala de peste. Si de aici la aparitia unor malformatii terifiante n-ar mai fi decât un pas.
          
          50 milioane de hectare
          
          În 2002, 52,6 milioane de hectare au fost cultivate în lume cu plante transgenice, dintre care 35,7 milioane hectare sunt plantate doar în SUA (Argentina are 11,8 milioane hectare cultivate, Canada cu 3,2 milioane hectare, China cu 1,2 milioane ha, etc). Este vorba despre o crestere de doar 19 la suta în comparatie cu 2000, dar, conform unei organizatii internationale (ISAAA), în 1996, în lume se cultivau OMG-uri doar pe 1,7 milioane hectare. Soia este planta modificata genetic cea mai intens cultivata în lume (40,6 milioane hectare).
          
          2. Mai 2003, cea mai fierbinte din 1880!
          
          Tot omul de pe strada a simtit ca în luna mai ne-am cam prajit, mai ales în acele zile de canicula nefireasca chiar si pentru o viata de om. Specialistii de la Organizatia meteorologica mondiala (OMM) au spus chiar mai mult: luna mai a acestui an a fost cea mai calduroasa luna în întreaga lume, începând din anul 1880, anul în care au început masuratorile sistematice. Conform acestei agentii specializate a ONU, temperatura medie la nivelul solului a atins 11,2 grade Celsius, cam cu unu la suta peste cea înregistrata din 1880 încoace. Luna mai a cunoscut si fenomene meteorologice extreme record. Astfel, în sud-vestul Frantei, canicula a atins 40 de grade, iar în Elvetia s-a înregistrat un record de caldura pentru ultimii 230 de ani! Nici România nu a fost scutita de o saptamâna teribil de calda în mai trecut, când termometrele au atins 37-38 grade. Temperaturile ridicate au dus si la fenomene meteorologice extreme, furtuni, seceta. În SUA, de pilda, în mai s-a înregistrat cel mai mare numar de tornade: 562! La ce ne putem astepta? Dupa specialistii de la OMM, „cresterea generala a temperaturilor, datorate schimbarilor climatice ar putea duce la cresterea frecventei si intensitatii unor fenomene extreme”.