Petrol din ulei si geotermie

          Clar, batalia pentru alti combustibili decât hidrocarburile fosile, a luat alura, tot mai multi energeticieni sunt implicati în tot mai multe proiecte si creste chiar sustinerea statelor si companiilor pentru cautarea de noi „fabrici” de energie, caci toata lumea pare convinsa ca nu se poate miza doar pe petrol si gaz care vin din zone cu mare risc geopolitic. Într-un articol trecut vorbeam despre obtinerea petrolului din deseurile abatoarelor: fabrica din statul Missouri foloseste o tehnologie numita „Proces de depolarizare termala” (în englezeste: „TDP”), în care un joc subtil de presiuni si temperaturi face ca din 200 de tone de maruntaie de pasari, prin cracarea moleculelor organice, sa se obtina aproximativ 47 tone petrol si 8 tone gaz (din corpul unui om de 85 kg greutate, scria revista „Discover”, ies 20 litri petrol, 3,5 litri gaz, 3,5 kg diverse metale si 60 litri apa distilata!.

          Clar, batalia pentru alti combustibili decât hidrocarburile fosile, a luat alura, tot mai multi energeticieni sunt implicati în tot mai multe proiecte si creste chiar sustinerea statelor si companiilor pentru cautarea de noi „fabrici” de energie, caci toata lumea pare convinsa ca nu se poate miza doar pe petrol si gaz care vin din zone cu mare risc geopolitic. Într-un articol trecut vorbeam despre obtinerea petrolului din deseurile abatoarelor: fabrica din statul Missouri foloseste o tehnologie numita „Proces de depolarizare termala” (în englezeste: „TDP”), în care un joc subtil de presiuni si temperaturi face ca din 200 de tone de maruntaie de pasari, prin cracarea moleculelor organice, sa se obtina aproximativ 47 tone petrol si 8 tone gaz (din corpul unui om de 85 kg greutate, scria revista „Discover”, ies 20 litri petrol, 3,5 litri gaz, 3,5 kg diverse metale si 60 litri apa distilata!…). Rentabila, atunci când va fi generalizata (la toate abatoarele lumii), ecologica instalatie permite un aport consistent în carburantii artificiali.
          Austriecii si spaniolii fac însa altceva: preiau uleiul alimentar folosit în restaurante si cantine (mii de tone!), îl proceseaza printr-o tehnologie noua si obtin din el asa-numitul biodiesel, deci un fel de motorina care pune în miscare, fara probleme, autobuzele din orasul Graz si reprezinta cam 25% din combustibilul consumat de autovehiculele din Catalonia. Trei instalatii de biodiesel pot furniza 125.000 tone combustibil anual, evitând si poluarea grava pe care, altfel, o provoaca uleiul prajit, aruncat în sistemul de canalizare al oraselor.
          În ambele cazuri – si în varianta TDP si în cea a biodieselului din uleiuri vegetale – cresterea anuala va fi, spun prognozele, de circa 8% adaugându-se, la un moment dat, si uleiuri vegetale, preluate direct din recoltele de maslin, de floarea soarelui, rapita.
          Si înca un domeniu stimulat de nesiguranta din Orientul Apropiat: cel al energiilor geotermale, în care Islanda – cu ai sai nenumarati vulcani – Noua Zeelanda si Italia sunt campioane mondiale. La Vale del Diavolo, de pilda, în Toscania, italienii exploateaza fierbinteala apelor termale subterane, centrala de la Lardarelo fiind în functiune de mai multe decenii. Ea reprezinta 10% din energia geotermala exploatata în întreaga lume (are o productie de 4,8 miliarde kwh pe an), servind interesele a aproape 1.000.000 de locuinte. Din pacate, de câtava vreme, resursa principala a început sa scada, apa fierbinte din adâncuri nemaifiind de ajuns pentru nevoile tehnice ale centralei. Ce idee le-a venit, însa, energeticienilor italieni? Sa toarne, de sus, apa, peste rocile fierbinti din adâncuri, alimentând in felul acesta bazinul natural, cu retur al apei astfel înfirbântate, deci cu abur sub presiune, care va misca palele unei turbine si asa se va produce curent electric. Cercetari în acest domeniu se mai fac si în Franta, Filipine, Bolivia, Hawaii, în Tibet – semn ca lumea energeticii geotermale misca. S-a ajuns, în 2002, la aproape 20 Mw putere instalata si la o productie mondiala de 50 miliarde kwh. Si lucrurile nu se vor opri aici. Foamea de energie creste mereu, pe masura ce tot mai multi cetateni ai planetei Pamânt vor sa-si satisfaca nevoile elementare ale civilizatiei acestui veac. De aceea criza din Irak s-ar putea dovedi, în timp, ca un moment decisiv în explozia catre noile tehnologii energetice care ne asteapta la orizont.