Un mozaic roman descoperit recent în Marea Britanie înfatiseaza o versiune pierduta de mult a povestii Razboiului Troian, care difera de cea mai faimoasa relatare a acestei saga, „Iliada” lui Homer.
Artefactul, cunoscut sub numele de Mozaicul Ketton, prezinta un conflict cheie din timpul Razboiului Troian. Dar nu se bazeaza pe „Iliada” lui Homer, cea mai cunoscuta versiune a povestii, au raportat cercetatorii într-un nou studiu. În schimb, a fost inspirat de o tragedie mai obscura a dramaturgului atenian Eschil.
Numita „Frigienii”, aceasta tragedie a fost scrisa la începutul secolului al V-lea î.Hr. si a supravietuit astazi doar în fragmente si analize discutate în alte lucrari antice.
„Aceasta este o cercetare interesanta, care dezvaluie modurile în care povestile eroilor greci Ahile si Hector au fost transmise nu doar prin texte, ci printr-un repertoriu de imagini create de artisti care lucreaza cu tot felul de materiale, de la ceramica si argintarie la picturi si mozaicuri”, a declarat Hella Eckhardt, arheolog la Universitatea din Reading.
Masurând 10 metri pe 5,3 metri, mozaicul acoperea probabil o parte din pardoseala unui triclinium, sau a unei sali de mese, dintr-o vila mare. Mozaicul era folosit înca din secolul al IV-lea d.Hr., dar studiile preliminare sugereaza ca vila ar fi putut fi ocupata chiar mai devreme, transmite Live Science/ Agerpres.
În relatarea lui Homer despre razboiul troian, grecii petrec 10 ani luptând împotriva orasului Troia, în ceea ce este acum Turcia moderna.
Conform mitului, Paris, un fiu al regelui Priam al Troiei, a rapit-o pe frumoasa regina Elena a Spartei, iar grecii luptau pentru a o recupera.
Mozaicul prezinta trei scene din conflictul dintre eroul grec Ahile si printul troian Hector. În primul panou, cei doi se dueleaza dupa ce Hector îl ucide pe Patrocle, un tovaras apropiat al lui Ahile. În al doilea, Ahile târaste trupul neînsufletit al lui Hector în spatele carului sau. Iar în al treilea, Priam, regele Troiei si tatal lui Hector, rascumpara trupul fiului sau de la Ahile pentru greutatea sa în aur. Initial, cercetatorii au crezut ca mozaicul înfatisa scene asa cum sunt descrise în epopeea lui Homer, „Iliada”. Dar, dupa o examinare mai atenta, autoarea studiului, Jane Masseglia, istoric la Universitatea din Leicester, a descoperit ca unele dintre detaliile mozaicului erau incompatibile cu versiunea lui Homer.
În noul studiu, publicat în revista Britannia, Masseglia si colegii ei sustin ca diferentele indica, în schimb, „Frigienii” ca inspiratie pentru imagini.
De exemplu, în „Iliada”, Ahile spune explicit ca nu va accepta aur drept rascumparare pentru corpul lui Hector, iar în mozaic, Ahile târaste corpul lui Hector în jurul mormântului lui Patrocle, în timp ce în „Iliada”, îl târaste în jurul zidurilor Troiei.
Fragmente din „Frigienii” si din analizele textului realizate de cercetatorii antici descriu însa ambele evenimente asa cum sunt descrise în Mozaicul Ketton. „Frigienii” este singura repovestire cunoscuta a Razboiului Troian care descrie evenimentele în acest fel. Stilul artistic a oferit indicii suplimentare despre inspiratia mozaicului.
„În mozaicul Ketton, nu numai ca avem scene care spun versiunea lui Eschil a povestii, dar panoul superior este de fapt bazat pe un model folosit pe un vas grecesc care dateaza din vremea lui Eschil, cu 800 de ani înainte de asezarea mozaicului”, a spus Masseglia în comunicat. Alte parti ale mozaicului aveau, de asemenea, modele din timpuri mai vechi, a remarcat ea.
„Am descoperit ca alte parti ale mozaicului erau bazate pe modele pe care le putem vedea în argintarie, monede si ceramica mult mai vechi, din Grecia, Turcia si Galia”, a spus Masseglia. Descoperirile sugereaza relatii culturale strânse între romanii din Marea Britanie si restul lumii clasice, au scris autorii în studiu.
NICUSOR DINCA
Comentarii