Ridicata pe o colina aflata la 63 de metri deasupra nivelului planetar al marii si la 450 de metri fata de nivelul Marii Moarte, Masada este o fortareata antica avand o importanta pozitie strategica.Numele de origine romana provine de la un cuvant ebraic insemnand chiar fortareata, cetate. Se inalta deasupra desertului Iudeei, pe coasta vestica a Marii Moarte, pe un platou de forma aproape romboidal cu o suprafata de 300 pe 600 metri.
A fost construita in secolul I i.Hr. si extinsa in timpul lui Irod cel Mare (37 i.Hr. – 4 i.Hr.). Prezenta unui wadi (torent pluvial) i-a permis sa stabileasca aici o garnizoana militara permanenta alimentata cu apa printr-o serie de canale realizate de inginerii vremii. Fascinat apoi de frumusetea peisajului a hotarat sa-si inalte aici una dintre resedintele sale.
Palatul se afla in partea de nord a platoului si era construit pe trei terase legate prin trepte, taiate in stanca. Remarcabile erau porticurile curtilor interioare, podelele erau impodobite cu mozaicuri cu desene geometrice si peretii erau decorati cu fresce. Langa palat erau depozitele incarcate permanent cu bunuri de tot felul si o sinagoga despre care unii cred ca a fost realizata mai tarziu, prin transformarea uneia dintre cladiri. Foarte aproape era cladirea bailor, destinata inaltilor oficiali si oaspetilor. In aceasta cladire, cea mai importanta incapere era asa-numitul caldarium. Avea o podea sustinuta de 200 de coloane si o deschizatura din teracota prin care patrundea aerul cald de la cuptorul aflat dedesubt. Palatul dinspre apus, cea mai impresionanta cladire din complex, ocupa o suprafata de peste 4000 de mp si era utilizat ca centru administrativ. Restul platoului era rezervat spatiilor pentru soldati.
Dupa cucerirea Ierusalimului de imparatul Titus Flavius Vespasianus, Masada a devenit ultimul refugiu al rezistentei antiromane a evreilor. Putin inainte de daramarea marelui templu, aici s-au refugiat evreii zeloti, cunoscuti sub numele de sicari dupa arma pe care o purtau – sica – un fel de pumnal cu forma curbata. Primelor familii ajunse in fortareata li s-au adaugat altele, in cele din urma numarul celor de aici ajungand la circa 960 de persoane. Condusi de Eleazar Ben Yair acestia au reusit sa reziste asaltului Legiunii romane Fretensis condusa de Lucius Flavius Silva. Numarul soldatilor romani chemati sa asedieze Masada s-a ridicat la aproape 9000 si in anul 72 ei au inconjurat cetatea si apoi au construit in jurul ei un zid pentru ca evreii sa nu poata fugi. Apoi au ridicat din piatra si pamant o rampa de patrundere in cetate despre care se spune ca a fost inaltata folosindu-se sclavi evrei.
Cei dinauntru, stiind ce robie cumplita ii asteapta au preferat sa moara decat sa cada vii in mainile dusmanilor. Pentru ca religia le interzicea sinuciderea i-au tras la sorti pe cei care urmau sa-i ucida pe ceilalti. In cele din urma a ramas unul singur care s-a sinucis, actul sau fiind acceptat ca un gest de forta majora. Cand in noaptea de 16 aprilie anul 73 romanii au patruns in fortareata, au gasit mormane de cadavre si cladirile incendiate, cu exceptia depozitelor de alimente si munitii. Evenimentele, povestite de doua femei si cinci copii care s-au salvat ascunzandu-se in canale, au fost relatate ulterior de istoricul Flavius Joseph Louis.
Acoperita de uitare si distrusa de vreme fortareata a fost redescoperita in anul 1838. In 1920 insa scriitorul Isaac Lamdan a compus un poem intitulat Masada iar povestea eroica a zelotilor a inspirat revolta evreilor din ghetoul din Varsovia in timpul Celui de-al Doilea Razboi Mondial. In 1966 a inceput reconstructia cetatii, in anul 2001 a fost trecuta pe lista Patrimoniului Mondial UNESCO iar in anul 2007 a fost amenajat aici un muzeu arheologic.
Devenita un important punct de atractie turistic, Masada este si unul dintre cele mai celebre locuri de concerte din lume, aici avand loc, in 1973, filmarile pentru renumita productie cinematografica „Jesus Christ Superstar”.
IRINA STOICA
Comentarii