Confruntati cu transformari climatice fara precedent in ultimul mileniu, oamenii de stiinta se tem ca ne ameninta o era de teribile calamitati naturale, incalzirea planetei putând provoca, in opinia lor, o catastrofa de proportii, prin inundarea a mii de kilometri patrati de tarm si scufundarea unor orase precum New York, Londra, Hamburg, dar si a unor tari intregi – Olanda si Belgia, de pilda. De ani de zile, suntem avertizati, pe toate canalele media, de iminenta dezastrului, dar din pacate se fac prea putine lucruri pentru stoparea incalzirii globale. Ca situatia e intr-adevar grava o demonstreaza si recentul incident petrecut in Groenlanda.
O insula de gheata cu suprafata de 260 km patrati si o grosime de aproape 200 m s-a desprins de unul dintre cei doi principali ghetari groenlandezi, Petermann, indreptându-se spre strâmtoarea Nares, situata la peste 1.000 km sud de Polul Nord. „Volumul de apa cuprins in aceasta insula inghetata ar putea asigura necesarul de apa potabila al Statelor Unite pentru jumatate de an”, spune oceanologul Andreas Muenchow, de la Universitatea Delaware. Specialistul a declarat ca se astepta ca aceasta ruptura sa se produca, dar nu banuia ca va fi atât de mare. In opinia climatologilor, vinovata de incident ar putea fi incalzirea globala, mai ales ca ultimele sase luni au fost cele mai calde din istoria cunoscuta a omenirii.
Punctul zero al incalzirii globale
Cel ce a descoperit fisura in gheata Groenlandei a fost Trudy Wohlleben, de la Canadian Ice Service, dar Muenchow a fost primul cercetator nord-american care s-a deplasat la fata locului, pentru a estima situatia. El considera ca posibilitatea ca uriasa „fractura” sa fi fost produsa de fenomenul El Nino este destul de redusa, mult mai bine conturata fiind responsabilitatea incalzirii provocate de efectul de sera si implicit de poluare. Ultima oara când o insula de gheata – de dimensiuni mult mai mici insa – s-a format a fost in 1962, in urma unui seism insa. Muenchow este de parere ca insula s-ar putea rupe, in continuare, in bucati mai mici sau s-ar putea deplasa spre sud, devenind periculoasa pentru navigatie, inainte de a se topi, ajunsa la latitudini mai joase.
Savantii considera, la ora actuala, Groenlanda „punctul zero al incalzirii globale” si cel mai bun indicator al evolutiei acestui fenomen ingrijorator. Ei spun ca uriasa insula inghetata, cea mai mare din lume, se sparge, efectiv si ca desprinderea fragmentului din ghetarul Petermann n-ar fi decât inceputul unui proces dramatic. Mai grav e faptul ca, spre deosebire de epocile indepartate din istoria Pamântului, când asemenea procese se derulau de-a lungul a sute sau chiar mii de ani, de asta data topirea completa a ghetii s-ar putea produce in doar câteva decenii, cu consecinte catastrofale pentru intreaga planeta. „Eram sceptic fata de incalzirea globala, dar dupa ce am vizitat recent Groenlanda mi-am dat seama ca situatia a scapat de sub control”, declara cel mai reputat climatolog britanic, dr. Alun Hubbard. Hubbard si echipa lui se afla in Groenlanda de doua luni si au avut „sansa” sa se afle acolo când ruptura calotei glaciare s-a produs.
Deocamdata, calota de gheata a Groenlandei ocupa o suprafata de sapte ori mai mare decât Marea Britanie si in mijloc are aproape 3 km grosime. Dupa Antarctica, este cea mai mare aglomerare de gheata de pe planeta, constituind 10% din rezervele de apa dulce de pe glob. Aceasta calota a existat de milioane de ani, dar ma tem ca zilele ei sunt acum numarate. Fisura care s-a produs sub ochii nostri, ca sa zic asa, este doar o spartura in acest acoperis al lumii, dar este sigur ca vor urma si altele. Situatia este grava, imaginati-va ca Groenlada pierde 267 de miliarde de tone de gheata in fiecare an!”, afirma Hubbard, care a tinut sa sublinieze ca, din 1970, temperatura medie in sudul Groenlandei a crescut cu 3 grade si pâna la sfârsitul deceniului urmator va mai creste cu cel putin un grad.
GABRIEL TUDOR
Comentarii