Fericirea, un subiect pe care l-am mai dezbatut in nr. 28/15 iulie a.c., patrunzând in culisele mecanismelor cerebrale si genetice, poarta nenumarate denumiri, are nenumarate motivatii si poate fi privita din nenumarate unghiuri. O stare de euforie intensa si vremelnica sau o succesiune de mici satisfactii, rezultatul unei impliniri majore… spun unii psihologi. Neurobiologii au si ei punctul lor de vedere: o activare continua a circuitului recompensei la nivel cerebral la care participa unul sau mai multe din cele cinci simturi. O masa buna, un cadou, mirosul unui parfum, contemplarea unui peisaj, o auditie muzicala etc. pot constitui microevenimente care sa duca la o secretie de dopamina (un neurotransmitator care stimuleaza circuitul recompensei) procurându-ne o stare de bine.
Fericirea, sau doar starea de bine pot fi, asadar, provocate, intretinute prin diverse experiente, reprezentând excelente „medicamente” pentru cei care sufera de stres, anxietate, depresii. Iata câteva dintre acestea:
Sportul
Activitatea fizica poate stimula circuitul placerii. Unii practicanti ai joggingului au declarat ca in timpul alergarii au ajuns la momente de extaz, asociat cu o senzatie de plenitudine, de putere. Cu toate ca nu a fost riguros demonstrat, specialistii au ajuns la concluzia ca aceste senzatii s-ar datora secretiei de beta-endorfine cu efecte antalgice si euforice. Si in timpul practicarii altor sporturi, precum ciclismul, natatia, schiul etc. se poate ajunge la aceste senzatii. Sportul extrem, cum ar fi, de pilda, saritura cu parasuta sau bungee jumping, saritura cu coarda elastica, genereaza instantaneu secretia de hormoni ai stresului, adrenalina si nonadrenalina, care declanseaza in corp o stare de excitatie, (muschii si creierul sunt dintr-o data mai bine irigati cu sânge). Survine apoi faimoasa dopamina, in doze mari, inducând sportivului o senzatie de putere, de energii intense, de libertate, de invincibilitate. Pentru indivizii care sufera de anxietate, de izolare morala, de stres, atacuri de panica, depresii, sportul e un excelent medicament. Si asta pentru ca ridica nivelul nonadrenalinei, al serotoninei si al dopaminei care prezinta similitudini cu unele tratamente medicamentoase. S-a constatat, in cadrul unui studiu american (la Universitatea Duke din Durham, SUA) ca in cazul marilor depresivi, o ora de exercitii fizice de 4-5 ori pe saptamâna, echivaleaza cu efectul unui tratament antidepresiv. Bineinteles, ca in foarte multe cazuri, tratamentul medicamentos se impune, asociat cu sportul.
Sa meditezi sau… sa faci dragoste
Studiile au scos in evidenta faptul ca encefalogramele celor care mediteaza, concentrându-se pe subiecte filozofice, palpitante sau relaxante, difera de cele ale subiectilor care nu recurg la acest exercitiu mental, prin activarea unor zone cerebrale (in special, cortexul prefrontal stâng) legate de emotiile pozitive. Un euforizant binecunoscut si garantat e dragostea. S-au facut nenumarate scanari ale creierului indragostitilor, remarcându-se faptul ca unele arii cerebrale erau activate ca si cum ar fi fost sub influenta drogurilor euforizante, in timp ce alte arii cerebrale implicate in senzatii negative (frica, stres) pareau scoase din circuit.
Dragostea (sentimentele, gesturile de tandrete si sexualitatea) constituie un puternic euforizant, iar in cazul persoanelor depresive, dincolo de placere, un medicament natural cu efecte imediate, in unele situatii, de lunga durata. Relatia sexuala, in special, provoaca o eliberare masiva de neurotransmitatori binefacatori (adrenalina, serotonina si dopamina). Dupa actul sexual, un alt hormon intra in relatie: ocitocina, care ne procura o senzatie de relaxare, de detenta psihica, de dulce euforie… Un hormon activ in toate relatiile agreabile (de dragoste, de prietenie) si empatice (empatia fiind o traire afectiva insotita de transpunerea in univesul launtric si psihologic al celuilalt). Nivelul ridicat al secretiei de ocitocina e considerat prima semnatura fiziologica a empatiei, unul dintre factorii esentiali ai fericirii privita intr-o perspectiva complexa si mai subtila.
Aproape de natura
Mediul natural e o sursa importanta a starii de bine. Un studiu american a scos in evidenta faptul ca pacientii operati care au petrecut convalescenta in natura, s-au refacut mult mai repede decât cei care au ramas in spital sau acasa, doza de medicamente (antalgice, de pilda) fiind redusa substantial. Cât despre satisfactiile, starea de relaxare sau de bucurie intensa pe care ni le induce natura, lucrurile sunt bine cunoscute.
Fluxul creativ
Si creativitatea cotidiana contribuie la starea noastra de bine. Cea artistica (literatura, muzica, arte plastice) sau cea legata de gastronomie, gatitul si efectul culorilor si al prospetimii legumelor si fructelor (si elaborarea sofisticata a specialitatilor, mai ales) procurându-ne momente de relaxare, de placere (barbatii au un cuvânt greu de spus in bucatarie). Un microunivers casnic in care te cufunzi adânc, uitând de grijile, de problemele care ne fac atât de mult rau.
DORIN MARAN
Comentarii