Situata in sudul Dublinului, Trinity College, cea mai veche universitate din Irlanda, a fost fondata in 1592 de regina Elisabeta I pe terenul confiscat al fostei Staretii a Tuturor Sfintilor. Pana atunci aristocratia anglo-irlandeza protestanta isi trimetea fiii la invatatura pe continent, unde riscau sa fie contaminati de religia catolica. Trinity urma sa devina centrul educatiei protestante si, o perioada de 250 de ani, a ramas singura universitate din Irlanda. A continuat sa fie folosita in special de protestanti pana in a doua jumatate a secolului trecut, respectiv pana in 1966. Pana la acea data studentii catolici care voiau sa studieze la Trinity aveau nevoie de o dispensa speciala din partea arhiepiscopului, in lipsa acesteia riscand excomunicarea. Cu toate acestea spre 1990, 75 la suta dintre cei 8000 de studenti de aici erau de religie catolica.
Trinity College (Colegiul Sfintei Treimi) se inalta in inima orasului, in centrul vechi, in care insa, putine cladiri din secolul al XVI-lea au fot pastrate pana in zilele noastre. La desavarsirea constructiei au lucrat aproape doua secole cei mai de seama arhitecti ai epocilor respective. In felul acesta cladirea devine o adevarata istorie in piatra a artei arhitecturale pe o perioada de cateva secole. Fatada curbata, cu o lungime de 90 de metri, conduce spre o perspectiva eleganta, cea dinspre Dame Street, una dintre principalele mari intersectii ale orasului. Cladirea este sobra contrastand in mod placut cu exuberanta degajata de Banca Irlandei, situata vizavi si fiind construita la mijlocul secolului al XVIII-lea de Theofore Jacobsen. In spatele fatadei se afla mai multe curti interioare, legate intre ele, cele mai multe din secolul al XVIII-lea si cateva in stil victorian cu adaugari din secolul al XX-lea.
Prima dintre ele este Fort Square sau Parliament Square numita astfel pentru ca toate costurile realizarii ei au fost sustinute de parlament. Pe fiecare parte a acesteia, cate o aripa a constructiei principale, resedinta universitatii, asigura conditiile pentru desfasurarea unei vieti studentesti cu o intensa activitate culturala si sociala. La capetele lor sunt doua galerii, cea din dreapta continand salile de examinare iar cea din stanga reprezentand Capela cu splendide stucaturi realizate de Michael Staplaton. Ambele galerii au fost construite in 1780 dupa desenele in stil clasic ale arhitectului scotian Sir William Chambers, reprezentand ultimele adaosuri georgiene ale complexului. Alaturi de Capela se afla sufrageria, ceva mai veche, desenata in 1740 de arhitectul german Richard Cassells, realizatorul celor mai multe constructii in stil georgian din Dublin. Distrusa de un incendiu in 1984, a fost atent restaurata si i s-a adaugat o noua cladire numita "Atrium", inaltata pe trei nivele si inconjurata de galerii de lemn.
In centrul curtii interioare se ridica un turn-coloana, Campanila, donat de arhiepiscopul de Armagh in 1853, si despre care se crede ca a fost construit pe locul unde odinioara se afla altarul Staretiei "Tuturor Sfintilor". In spatele campanilei este caminul studentesc din caramida rosie "Rubrics", datand din 1701, din vremea reginei Ana, dupa care patrunzi in Noul Scuar, "New Square" in care exista o adevarata bijuterie arhitecturala, "Printing House", un templu doric in miniatura.
O alta cladire importanta este cea a Muzeului realizat in 1852 de Sir Thomas Deane si Benjamin Woodword. Constructia este ornamentata cu motive florale si animaliere iar in interior este expus scheletul unui urias elan irlandez.
Deane si Woodward au contribuit de asemenea la operatiile de largire ale Bibliotecii Trinity, realizata de Thomas Burgh in 1792. Aceasta contine cea mai larga sala de lectura din Europa, cu o lungime de 64 de metri, o latime de 12,2, cu rafturile cu carti asezate pe doua nivele si un tavan boltit care amplifica spatiul.
Exista de asemenea in cadrul complexului cladiri moderne ca "Arts Block", terenuri de sport, sau Centrul "Teathral Samuel Becket" inaltat in 1990 si gazduind de fapt doua teatre experimentale pentru studenti. O multime de statui clasice si moderne infrumuseteaza locul. O parte dintre acestea reprezinta simboluri si altele evoca cele mai de seama personalitati care si-au adus contributia la dezvoltarea artei, culturii si stiintei irlandeze si raspandirea acestora in lumea intreaga.
IRINA STOICA
Comentarii