Planeta Marte, vecina noastra de Sistem Solar, a suscitat de decenii bune, curiozitatea pamântenilor. Si mass-media a avut rolul esential de a tine aceasta curiozitate încordata la intervale de timp. De la celebrul roman al lui H.G. Wells, „Razboiul lumilor” si adaptarea radiofonica a lui Orson Welles din 1938, care a pus câteva orase americane pe fuga, pâna la celebrul „chip” misterios de pe Planeta Rosie pe care un efect de umbre si o închipuire fantezista l-au facut sa para uman, lumea a fost fascinata de Marte.
Despre Marte s-au facut supozitii stiintifice periodice, toate intrebându-se daca exista viata sau nu, apa sau nu. Sigur, dincolo de dorinta noastra fierbinte de a avea certitudinea ca nu suntem singuri în Galaxie, dorinta de a avea niste vecini cât mai aproape de casa, parerea unanima a cercetatorilor este ca omuletii verzi pe o planeta rosie nu sunt decât o fictiune literara. Dar forme de viata? Ele ar putea exista pe Marte sau, în egala masura, nu. Speranta cercetatorilor, visul lor înaripat, este sa poata demonstra ca daca pe Marte ar fi existat viata, atunci ar fi putut exista si oameni si chiar un exod, la un moment dat, al martienilor de pe o planeta a lor care murea spre una apropiata, albastra, cu munti si oceane generoase, Pamântul. Din pacate, chiar daca niste forme arhaice de viata ar fi descoperite pe Marte, ideea exodului, a popularii Terrei cu martieni, cândva, cu sute de milioane de ani în urma, ramâne mai curând o tema de fantezie literara decât o certitudine stiintifica.
Un robot în fata muntelui
Si cu toate acestea savantii de la Jet Propulsion Laboratory (JPL) din Pasadena (SUA) în colaborare cu inginerii de la NASA au dorit sa faca un pas înainte pe acest drum. Ei au trimis recent pe Marte un robot numit Curiosity (Curiozitate) care sa sondeze solul martian în cautarea unor dovezi palpabile de viata trecuta sau, cine stie, de viata actuala.
Cert este ca la 24 de ore de la amartizare, Curiosity a trimis primele fotografii reale de pe suprafata planetei: prima arata cum se deseneaza pe sol umbra robotului, cea
de-a doua fiind o imagine a orizontului, pe care se deseneaza o pata alba care ar trebui sa fie muntele Sharp, înalt de peste 5.000 de metri, în fata caruia a coborât Curiosity. Cercetatoarea
Joy Crisp considera ca este putin prea devreme pentru a sti daca acea culoare alba a Muntelui Sharp se datoreaza zapezii, pentru ca fotografia a fost realizata în alb negru. Telul amartizarii tocmai în acest loc plin de pietre, spun cercetatorii, este ca peste un an, robotul sa urce, pentru a analiza compozitia rocilor, banuindu-se ca acestea ar avea o vârsta de peste un miliard de ani.
Deocamdata pâna atunci mai este, si specialistii de la JPL au avut de lucru la testarea instrumentelor stiintifice de la bord, în vreme ce inginerii de la NASA au avut de verificat starea dispozitivelor de comunicare si transmitere a datelor spre Pamânt. În afara de primele fotografii de pe Marte, NASA a mai prezentat lumii si o animatie video pe computer, reprezentând ultimele minute din coborârea robotului Curiosity pe Marte si asezarea lui pe solul martian. Animatia a fost realizata cu ajutorul câtorva sute de fotografii realizate de un aparat fixat sub robot. Astfel se poate observa foarte clar desprinderea scutului termic, apoi coborârea vertiginoasa a robotului, dar si norul de praf provocat de rachetele cu propulsie inversata, actionate cu câteva secunde înainte de asezarea pe solul martian. Specialistii de la NASA anunta ca un alt set de fotografii luate în timpul coborârii, de o calitate de opt ori mai mare decât a celor prezentate anterior, vor fi disponibile peste 15 zile.
Vom gasi omuleti verzi?
In fine, despre Curiosity, chiar presedintele SUA a cerut NASA sa-l anunte daca descopera pe Marte celebrii omuleti verzi. Oricum, robotul Curiosity incearca sa dea raspuns unei intrebari mai vechi: exista viata pe Marte?
Practic, Curiosity, un robot cântarind 900 de kilograme, de marimea unui automobil, care a costat 2,5 miliarde dolari, ar putea oferi specialistilor de la NASA date care sa certifice daca mediul de pe Marte a favorizat în trecut aparitia vietii pe aceasta planeta. Exista teorii care presupun ca Marte a fost o planeta „albastra” ca si Pamântul care la un moment dat si-a pierdut atmosfera si formele de viata, devenind o planeta „moarta”. Deocamdata nu se stie ce va descoperi curiozitatea acestui robot, dar amartizarea lui este considerata o victorie pentru NASA pentru ca Agentia americana nu a trimis niciodata un robot atât de greu si de sofisticat pe o alta planeta. Sa amintim ca misiuni NASA pe Marte au mai existat, dar robotii care au amartizat erau de mici dimensiuni.
E vorba despre Pathfinder în 1997, Mars Exploration Rovers în 2004 si Phoenix în 2008. De data asta, robotul Curiosity îsi propune o misiune mult mai complexa si e si firesc sa fie asa, de vreme ce la succesul acestei misiuni au contribuit mai multe natiuni, la bordul robotului fiind instalate instrumente concepute în Franta, Canada, Finlanda, Spania, Rusia si Germania.
GEORGE CUSNARENCU
Comentarii