Prezentam in continuare alte cazuri bizare de intalniri cu "umanoizi", asa cum au fost ele inventariate de ufologul american Albert S. Rosales si prezentate intr-un recent articol, intitulat The Fall of the Iron Curtain and the Return of the Humanoids (Caderea cortinei de fier si reintoarcerea umanoizilor), consacrat teritoriului fostei URSS si anului 1989. Desi cazurile par incredibile, ele au fost culese din presa vremii sau din relatarile unor ufologi de incredere, indicandu-se si sursele. Pe 19 iunie 1989, la ora 1.00 dupa miezul noptii, Tamara Mihailovna Krasikova, muncitoare la fabrica "LenKarz" din Leningrad (azi Skt. Petersburg), statea pe o banca langa casa din strada Farforovskii nr.70, in dreptul caii ferate Leningrad-Moscova. Cerul era intunecat, acoperit de nori si nu mai era nimeni in preajma. Dupa un timp, dinspre statia de tren din apropiere, a aparut o femeie in varsta de circa 35 de ani, imbracata cu o jacheta verde inchis, ducand o sacosa.
S-a apropiat si a zis ca se va aseza un pic sa se odihneasca inainte sa plece spre casa. Cele doua femei au vorbit un timp; intre timp a trecut prin dreptul lor ultimul tren. Dintr-o data, deasupra casei cu numarul 64 a inceput sa pulseze o lumina rosie, inundand casele cu o lumina nefireasca. Ambele femei s-au ridicat, crezand ca cineva a aruncat din tren un obiect aprins. Uitandu-se insa mai atent, au vazut un obiect discoidal coborand rapid din cer. A aterizat pe doua suporturi in imediata apropiere. La un moment dat, partea de sus a discului a inceput sa se umfle, ca o minge de cauciuc. Indata a aparut, in apropierea discului, o figura foarte inalta de umanoid, iar peste putin timp au aparut si alte siluete, mult mai scunde. Din cauza luminii orbitoare care venea din spatele lor, nu li se puteau distinge trasaturile fetei. Cel inalt s-a separat de ceilalti si s-a indreptat spre cele doua femei. Tanara cu jacheta verde a rupt-o la fuga, dar Tamara Krasikova, care avea si probleme cu picioarele, a simtit ca nu se poate misca, asa ca a ramas pe locul ei. Intrusul cel inalt a trecut pe langa ea fara sa-i dea nicio atentie.
Umanoidul era de doua ori mai inalt decat un om obisnuit. Avea un trup puternic, cu umeri largi, gat scurt si un cap imens, dar in proportii normale cu restul corpului. Fata lui era lata, alba si neteda. Barbia era rotunda. Pe ochi purta ochelari negri, rectangulari. Fruntea si urechile erau acoperite cu o calota lipita strans de cap. Mainile umanoidului erau normale si acoperite de manusi negre. Isi misca picioarele ca un om normal, dar labele si lungimea pasilor erau mult mai mari decat cele ale oamenilor. Cand acestea atingeau solul, de sub talpi se imprastiau globulete rosii, luminoase, care dispareau apoi imediat. Martorul nu-si aducea aminte de niciun fel de zgomote sau sunete speciale, totul fiind foarte tacut. Gigantul s-a plimbat putin, privind spre dreapta si stanga, dupa care s-a departat si s-a facut nevazut. Atunci Krasikova a intrat in casa, incercand sa urmareasca continuarea prin geam, dar de acum disparuse totul, si discul si umanoizii si lumina. Ulterior s-a aflat ca, in jurul aceleiasi ore, si un muncitor din zona spunea ca a zarit o figura gigantica, purtand o salopeta neagra.
Aparitii "respingatoare"
Intr-o zi de iulie 1989, 12 martori au observat niste entitati stranii topaind pe malul marii, in apropiere de Vladivostok. Aparitiile au fost descrise ca "respingatoare", semanand cu descrierile omuletilor cenusii tipici, inalti cam de un metru, cu capul complet chel si gura lipsita de buze. In prima clipa martorii au crezut ca au dat peste o trupa de pitici de circ, dar dupa ce au privit mai atent, au inteles ca se confrunta cu ceva total neobisnuit.
In urmatorii 7 ani, investigatorii asociatiei ufologice locale VAUFON au identificat cei 12 martori propunandu-si sa ia o declaratie de la fiecare. Au constatat cu aceasta ocazie ca trei murisera in accidente de masina, cinci au fost diagnosticati cu tumori pe creier, dintre care doi au si fost operati, alti doi erau internati in ospicii, iar ultimii doi au fost imposibil de gasit.
Urmatorul caz s-a petrecut in Simferopol, in Crimeea, Ucraina. La ora 4.00, in zorii unei zile de iulie 1989, martora, o femeie de 50 de ani, care traia in partea de vest a orasului, intr-un bloc cu mai multe etaje, a simtit brusc dureri puternice in piept si a iesit pe balcon sa respire aer curat. Aici a observat un obiect sferic, cu diametrul de 3-5 metri, coborand din cer si asezandu-se intr-o curte vecina. Din obiect au iesit si au plecat in directii diferite trei umanoizi, inalti de circa 2 metri, purtand costume mulate argintii. Din cauza distantei si a intunericului ea nu a distins si alte detalii. Peste cinci minute, umanoizii s-au intors, au intrat in sfera, aceasta s-a inaltat si in cateva clipe a disparut in inaltimi. Se pare ca intre timp femeia si-a trezit si sotul, care a fost martor la eveniment.
Tot in luna iulie 1989, intr-o dupa-amiaza, tractoristul Fedor Ivanovich Molokanov lucra pe camp, langa localitatea Semidesiatnoe, din raionul Hoholski, regiunea Voronej. La un moment dat, tractorul s-a oprit in mod neasteptat. A iesit din cabina sa vada care e cauza, dar a auzit din spatele lui o voce care i-a spus: "Masina nu are nimic; eu am oprit-o, deoarece vreau sa discutam ceva". Cand s-a intors, a vazut un umanoid inalt de vreo trei metri, purtand o salopeta argintie, cizme de culoarea bronzului si o casca pe cap. Acesta a continuat: "Planeta voastra a fost cea mai excelenta dintre cele pe care le cunoastem in aceasta parte a Universului… Insa voi ati adus-o intr-o stare dezastruoasa. Viata pe Pamant o sa dispara. Peste 20 de ani va asteapta un dezastru ecologic" (in 2009? – se intreba in 2012 Rosales). Apoi i-a spus martorului ca daca e dispus sa vina cu el, va fi crutat de acest dezastru.
Martorul a obiectat ca e bolnav si varstnic, avand 60 de ani, la care strainul a replicat ca pe planeta lor speranta medie de viata este de 130 de ani. Ingrozit, martorul a inceput sa dea din maini sa-l faca pe vizitator sa plece. Atunci umanoidul a indreptat un aparat in forma de tub spre martor, linistindu-l, dupa care a mers pana la un obiect albastrui, semitransparent, asezat pe sol nu departe. Pe acesta s-a deschis o trapa, s-a auzit un suierat, umanoidul a intrat, s-a asezat pe un scaun, dupa care aparatul s-a inaltat silentios si s-a topit in cer. Dupa aceasta intalnire, Molokanov a refuzat cateva zile sa iasa din casa si a trebuit sa fie dus la spitalul local pentru a fi tratat de hipertensiune. El a relatat cele intamplate doar celor foarte apropiati.
Omul in costum de scafandru
In aceeasi luna iulie 1989, intr-o seara, in localitatea Kohtu, raionul Harju, din Estonia, o femeie privea la televizor, alaturi de fiica ei adulta, cand au auzit un ciocanit in geam. Privind intr-acolo, au vazut partea de sus a corpului unui barbat. Un om de inaltime normala nu putea ajunge aici decat daca s-ar fi folosit de o scara. Cele doua s-au apropiat, sa-l vada mai bine. Era suficient de inalt sa poata ajunge la fereastra, purta un costum ca de scafandru, gri inchis, cu o banda alba larga peste umeri si brate, dar cand a vazut femeile s-a departat de geam "in diagonala". Martorele nu au putut distinge trasaturile sale faciale. Pentru o clipa creatura s-a mai intors spre ele, dupa care a plecat alunecand pana a disparut.
Tot in iulie 1989, intr-o seara, la ora 21.00, o femeie pe nume Natalia Vladimirovna, din cartierul Cicalov a orasului Rostov pe Don, a remarcat o lumina puternica, verde, pe cer, in forma de palnie, mai larga sus si mai ingusta jos, care raspandea o lumina spre sol. Deasupra luminii se mai distingea un obiect de forma rotunda ovala sau discoidala., inconjurat la circumferinta de o bordura albastra verzuie, cu cateva (9-19) lumini albastre pe suprafata sa. Baiatul de 5 ani al Nataliei a spus ca el a vazut un disc imens care a aterizat in crangul din apropiere, pe trei picioare; avea margini inclinate si o cupola aplatizata in partea de sus. Cativa umanoizi, imbracati in combinezoane negre au iesit din nava, trebaluind ceva in preajma. Copilul a descris umanoizii ca fiind inalti, cu infatisare omeneasca si plete blonde (tipul nordic). Este posibil ca ambii martori sa fi suferit concomitent o lacuna de timp si o rapire.
Urmatorul caz este unul dintre cele mai cunoscute si mediatizate din fosta URSS din anii 1989-1990. In dupa-amiaza zilei de 4 iulie 1989, doua femei, una numita Vera Ignatenko, impreuna cu o fetita, se plimbau intr-un parc de pe o insula de pe Nipru, in Kiev, cand s-au intalnit fata in fata cu trei fapturi inalte, imbracate cu un fel de camasi de noapte lungi, argintii. Aveau un par lung si blond, ochi mari stralucitori si semanau intre ei de parca ar fi fost gemeni. S-au adresat femeilor intr-o slava arhaica invitandu-le sa vina pe "planeta" lor, aratandu-le in tufisurile de alaturi un "butoi" argintiu, cu o antena in varf. Ei pretindeau ca iau astfel cate o persoana de pe Pamant in fiecare zi. Femeile ar fi vrut sa fuga dar s-au simtit paralizate, incapabile chiar sa strige. Dupa ce au prins glas si au spus ca au familii si vor sa ramana aici, cei trei au renuntat, au intrat in "butoi", nu inainte de a demonstra, pe un model holografic, ca Sistemul Solar are si o a zecea planeta si spunand ca emisiunile radio de pe Pamant, transmise in spatiu, ar putea atrage o serie de culturi cosmice rauvoitoare, care se vor infatisa aici neinvitate, pentru a exploata planeta in interesul lor. Apoi "butoiul" s-a inaltat rapid si fara zgomot. Se pare ca Ignatenko a mai avut si alte contacte cu vizitatori din afara Pamantului.
DAN D. FARCAS
Comentarii