Predictii despre viitor se tot fac in ultimii 50 de ani, cam de cand munca cercetatorilor s-a tabloidizat, adica a devenit tot mai vizibila in media mondiale. Curiozitatea oamenilor a fost hranita de futurologii moderni, prin intermediul media, cam in acelasi mod in care Nostradamus a devenit dintr-un poet obscur al veacului al XVI-lea, un fel de guru vizionar al secolului al XX-lea.
Dorinta oamenilor de a sti cum arata viitorul sau macar de a intrezari cu cateva decenii inainte semne ale lumii viitoare in care traim este veche de milenii bune. Hranirea acestei curiozitati a devenit mai pregnanta in ultimele cinci decenii, cand cativa oameni de stiinta care s-au numit futurologi (cei care prevad viitorul) au considerat ca sunt indreptatiti, datorita dezvoltarii unor ramuri stiintifice, pe la inceputul deceniilor 6-7 ale secolului trecut, sa-si lanseze teoriile despre modul in care va arata lumea pe la inceputul secolului al XXI-lea. Arthur C. Clarke, Carl Sagan sau Alvin Toffler au fost doar cateva dintre aceste personalitati devenite celebre cu sprijinul media mondiale.
Socul viitorului
Viitorul nu socheaza pe nimeni, mai curand au existat cateva carti pe la inceputul anilor ’70 care au socat pentru ca au descris un viitor incert ca unul previzibil. Acesta a fost cazul cartilor scrise de Alvin Toffler, Socul Viitorului si Al Treilea Val, traduse si in limba romana cam prin aceiasi ani. Alvin Toffler (cel care a impus si noua disciplina numita futurologie, adica studiul schimbarii si impactul acesteia asupra afacerilor si culturii) a fost jurnalist la revista Fortune, apoi consultant la companii precum IBM, IT&T, Xerox, dar si pentru comunitatile militare si de spionaj din lume, motiv pentru care a tinut sa popularizeze ideea ca ritmul rapid de dezvoltare a tehnologiei, in general, si al computerelor, in mod special, va deveni o forta perturbatoare a dezvoltarii societatii, afectand relatiile dintre oameni, acestea urmand sa devina tot mai efemere, oamenii si ideile urmand a se epuiza din ce in ce mai repede.
Zilele noastre ii dau si nu ii dau dreptate lui Toffler, in sensul ca era digitala, informationala (computere, telefonie mobila, internet) nu socheaza pe nimeni, nu afecteaza negativ societatea, dimpotriva, aceasta s-a adaptat ca un organism viu; iar daca este vorba despre o societate afectata de ceva, societatea de tip occidental sufera de individualism si alienare de cel putin 6-7 decenii. Michio Kaku, profesor de fizica teoretica la City University din New York, face si el, mai aproape de zilele noastre, predictii despre destinul viitor al omenirii.
Cunoscut pentru „teoria corzilor” (o teorie iesita in urma calculelor matematice, nedemonstrata), Kaku a incercat si viitorologia, predictii nascute din mariajul stiintei si tehnologiei actuale. Astfel, in 2011, Michio Kaku a publicat lucrarea Physics of the Future: How Science Will Shape Human Destiny and Our Daily Lives by the Year 2100 (Fizica viitorului: Cum va modela stiinta destinul uman si viata noastra zilnica pana in anul 2100), cu un titlu, sa recunoastem, cutremurator.
Cu toate ca unele idei par o reincalzire a celor ale lui Arthur C. Clarke (vezi HAL 9000, computerul neuronal din filmul lui Kubrick 2001: a space odyssey din 1968), potrivit predictiilor lui Kaku, computerele vor fi in stare sa citeasca gandurile oamenilor, ceea ce ne va face sa putem muta obiecte casnice, dar si masinile, numai gandindu-ne la ele. Cercetatorul este convins, cunostintele stiintifice actuale ii dau puterea, ca evolutiile din domeniul biotehnologiei vor permite rasei umane sa-si extinda durata de viata si sa creeze noi organisme care inca nu exista in natura. Un exemplu este nanotehnologia, aflata azi doar la inceput, care permite transformarea unui obiect prin modificarea lui la nivel molecular, rezultatul final fiind un alt obiect, inexistent in natura. O alta predictie, oarecum tezista, este ca pana in anul 2100 vor disparea diferentele dintre natiunile planetei, pentru a face loc unei singure civilizatii la nivel planetar. Nu putem aprecia cat este dorinta a unor cercuri de putere care ii finanteaza studiile in cazul acestei predictii curioase, dar viziunea aduce mai degraba cu cele ale lui Samuel P. Huntington din cartea sa, The Clash of Civilisation (1996).
Inteligenta fara viata?
Daca unele predictii sunt de-a dreptul fanteziste (computerul neuronal, liftul spatial) alti cercetatori vor sa se foloseasca de computere pentru a prevedea evenimentele care pot afecta in viitor Planeta. Dirk Helbing este un fizician, matematician si sociolog german, care lucreaza la proiectul Living Earth Simulator dezvoltat de Institutul de Tehnologie din Zürich, proiect care implica realizarea unui sistem urias de computere, capabil sa simuleze aproape orice tip de eveniment care ar putea avea loc pe Pamant.
Helbing descrie acest sistem gigantic de computere ca un fel de „sistem nervos al planetei”, un simulator care ar fi in stare sa prezica evenimente majore, de la razboaie pana la crize financiare si epidemii. Mai putin moartea! De la filmul Razboiul stelelor al lui George Lucas (1977) si simpaticul robot R2 vin previziunile mai noi ale inventatorului american Ray Kurzweil care credea, intr-o lucrare din 2005, ca masinile vor eclipsa inteligenta umana, ca o inteligenta non-umana, o „inteligenta fara viata” nu numai ca va depasi inteligenta umana, dar va fi de un miliard de ori mai evoluata decat toata gandirea umana cumulata de-a lungul mileniilor. El intuia o intelegere intre oameni si acele masini hiper-inteligente, mai mult chiar, el vedea aceasta intelegere si prin prisma faptului ca pe la inceputul anului 2030 o mare parte din organele noastre interne vor fi inlocuite cu roboti mici care vor functiona mult mai eficient decat tesuturile noastre organice.
O idee la fel de futurista, ca sa nu zicem ridicola, ca si cea din filmul Odiseea spatiala 2001, care prezicea la sfarsitul anilor ’60, pentru anul 2000, este calatoria spre Jupiter a navelor spatiale terestre cu echipaj uman la bord! Si ideea de nemurire este o predictie a cercetatorilor de azi, asta mai ales dupa ce s-a anuntat ca se lucreaza la descifrarea genomului uman. Cercetatorul britanic Aubrey de Grey a schitat un plan pentru reintinerirea corpului uman afectat de batranete. Conform predictiilor lui, speranta de viata a omului ar putea ajunge la 1.000 de ani si estimeaza ca exista intre 30 si 40 la suta sanse ca prima persoana care va atinge aceasta varsta sa existe deja pe planeta! Daca ar fi sa luam in considerare textul din Vechiul Testament care spune ca Adam, Seth sau Enos au trait toti peste 900 de ani, atunci chiar ca ar trebui sa-i cautam pe oamenii matusalemici dar nu in viitor, ci in trecut…
GEORGE CUSNARENCU
Comentarii