La vechile strategii razboinice, armate la sol, avioane în aer, bombe etc., se adauga azi razboiul din cyberspatiu, cel care ar putea face mai multe pagube decât e constienta lumea. Lasam deoparte acuzele de campanie electorala si abordarea de tip Razboi rece reîncalzit, cum ca Rusia ataca cibernetic SUA pentru a influenta alegerile din noiembrie din SUA, pentru a aduce în discutie noua abordare a marilor tari privind razboiul cibernetic, adica preluarea informatiilor existente în giganticele servere din lume, cele care pastreaza date de importanta strategica, de securitate nationala.
De fapt, tocmai din posibilitatea de a patrunde în aceste servere s-a lansat în SUA problema securitatii cibernetice, a razboiului cibernetic, notiuni pe care SUA le cunosc bine, de vreme ce ele detin puterea în acest domeniu si presupun ca si alte puteri (China, Rusia etc.) ar putea face uz de ele, afectând hegemonia americanilor în lume. Acesta este motivul pentru care razboiul cibernetic a devenit o provocare mondiala si pentru care experti în acest domeniu, sefi ai unor mari companii americane de antihackeri, propun viziuni pentru un viitor nu foarte îndepartat.
Unul dintre acesti boss-i este Eugene Kaspersky, seful Kaspersky Lab, una dintre cele mai importante companii producatoare de solutii de securitate, care, prezent la Bucuresti cu ocazia Conferintei Internationale „Noile provocari globale de securitate cibernetica”, declara ca „statele lumii, printre care si România, au nevoie acuta de programe de educatie în securitate cibernetica aplicate în mediul scolar, universitar si, nu în ultimul rând, pe segmentul întreprinderilor mici”.
Pericol mare!
Eugene Kaspersky declara, într-un lung interviu pentru Agerpres, ca „cele mai periculoase atacuri informatice se vor îndrepta catre sectorul financiar si cel al infrastructurilor fizice (retele de energie electrica etc.)”. E limpede, la nivelul marilor puteri s-a declansat o cursa a „înarmarilor” în razboiul cibernetic, cum a fost cu decenii în urma cursa înarmarilor nucleare, si aici sunt folosite resurse materiale uriase pentru ca partile, unele sau altele, sa detina controlul asupra informatiilor de securitate nationala. Se ataca cibernetic, dar în acelasi timp e nevoie de scuturi de aparare împotriva atacurilor.
Kasperski, oficial, este plasat în domeniul securitatii cibernetice, el ar trebui sa produca „scuturi” în fata atacatorilor, desi exista presupuneri ca se ocupa si cu „atacurile”, cel putin prin datele pe care le pune la dispozitia agentiilor de securitate americane. Numai ca, anuntând lumea ca atacatorii, „hackerii rusi”, sparg serverele strategice americane, Kasperski nu dovedeste ca produce cele mai eficiente „scuturi” cibernetice!
Cert este ca în noul razboi armele nu zdrangane ca altadata, ci sapa în subterane, atacând prin reteaua globala de Internet. Cum se comporta piata din România din acest punct de vedere? Eugene Kaspersky este convins ca „securitatea cibernetica este foarte importanta pentru fiecare natiune. Traim cu totii în acelasi spatiu cibernetic, dar care are noi frontiere. Asta ce înseamna? Ca tot ceea ce se întâmpla într-un anumit loc este important si pentru România, iar ceea ce se întâmpla în România poate fi periculos pentru restul lumii”.
Sunt amintite actiuni belicoase precum atacurile împotriva infrastructurii nationale: „Numai anul trecut, de exemplu, am avut un caz în Ucraina, asupra retelei de energie electrica. Am asistat la un blackout produs de catre infractorii cibernetici. Mai avem atacurile asupra sistemului informatic al spitalelor, unul dintre cele mai periculoase tipuri de atacuri. Practic, la ora actuala, cele mai periculoase scenarii care ar putea afecta o tara din punct de vedere informatic vizeaza sectorul financiar si infrastructura fizica sau telecomunicatiile. Ma tem ca, în viitor, vom vedea si mai multe atacuri”, atrage atentia Eugene Kaspersky.
O observatie: Era digitala, chiar si a patra revolutie industriala, a nascut monstri si monstruleti, asta nu mai poate fi negat. Un asemenea monstru, care se vede astazi cu ochiul liber, este faptul ca dezvoltarea industriei Internetului si a Internetului Lucrurilor a lasat în urma securitatea cibernetica. Aflam zilnic de tehnologii noi legate de Internet, dar Internetul este la mâna hackerilor deoarece nu s-a produs o revolutie si în tehnologiile de securitate a datelor. Tot giganticul volum de date digitale nu este aparat de nimic si nimeni nu stie unde ajung aceste date, cum sunt ele traficate, în folosul cui!
Aici lucrurile au ramas în urma destul de periculos, am putea spune. Asa se face ca industria de hacking a luat-o înainte, în vreme ce solutiile de securitate au ramas nepermis de mult în urma! Si asta pentru ca, asa cum constata si Eugene Kaspersky, la fel ca mediul înconjurator amenintat din toate partile, „ecosistemul IT este vulnerabil, iar vestea proasta este ca infractiunile cibernetice vor continua sa creasca, pe fondul unei profesionalizari din ce în ce mai mari a atacatorilor”.
Pasi spre criptarea datelor
Pasi mici se fac, chiar daca asta nu convine agentiilor care se ocupa cu supravegherea informatiilor la nivel global. Protejarea informatiilor existente în platformele mobile ale utilizatorilor de pretutindeni se poate face, dupa cum spunea si Edward Snowden, fost analist la NSA, prin criptarea mesajelor de tip mail, SMS etc. Facebook, care printre altele se ocupa (nu singura) de transmiterea tuturor informatiilor personale spre agentiile abilitate de supraveghere, a anuntat ca „serviciul sau de mesagerie, Messenger, permite de acum înainte ca schimbul de mesaje în varianta criptata sa fie accesibil pentru toti cei aproape un miliard de utilizatori ai serviciului”, dupa cum scriu theverge.com si wired.com. Facebook declara ca noua facilitate „va permite de acum utilizatorilor serviciului sa beneficieze de comunicare criptata, de tipul utilizator-utilizator, astfel încât nici Facebook si nici agentiile federale de aplicare a legii nu vor putea avea acces la continutul convorbirii respective”.
Sa spunem ca, doar în România, numarul celor care au un cont de Facebook a ajuns la 8,8 milioane, la finele lunii septembrie! Recent, si cei de la Google au lansat o aplicatie similara, numita Allo, care include optiunea criptarii comunicarii între utilizatori. Spre deosebire de WhatsApp, ale caror mesaje sunt criptate de la lansarea aplicatiei, functionalitatea Conversatii Secrete a Messenger trebuie selectata manual de utilizator la începutul fiecarei convorbiri, nefiind prestabilita ca atare de aplicatie. Interesant, serviciul Conversatii Secrete al Messenger suporta schimbul de mesaje, fotografii si emoticoane, însa deocamdata nu este disponibil pentru imagini GIF, clipuri, conferinte video, comunicare voce sau plati online, dupa cum scrie zdnet.com. Asadar, când vorbim despre securitatea cibernetica, vorbim doar despre cea de interes national, utilizatorii globali sunt în continuare „victime colaterale” ale acestui razboi asimetric.
GEORGE CUSNARENCU
Comentarii