In publicatia The Eastern Herald a aparut, in 2020, un interesant interviu, luat de Amanda Graham lui Luis Elizondo, fostul sef al programului secret OZN, numit „Programul de identificare a amenintarilor Aerospatiale avansate” (AATIP), al Departamentului Apararii al SUA.
In ciuda faptului ca, pe fata, a fost un subiect tabu, investigarea aparitiilor de obiecte neidentificate sau inexplicabile a constituit obiectul mai multor programe finantate de guvernul Statelor Unite de-a lungul anilor. Intre acestea a fost si AATIP, care, in perioada 2007-2012, a consumat 22 milioane de dolari, fapt care a iesit la iveala pe 16 decembrie 2017, printr-un faimos articol in The New York Times.
Ani de zile, acest program, in care au fost investigate rapoartele despre obiecte zburatoare neidentificate, s-a derulat undeva la etajul cinci al inelului C al Pentagonului – simbol al suprematiei militare americane. La 4 octombrie 2017, ofiterul superior de informatii, Luis Elizondo, pe atunci sef al AATIP, si-a prezentat demisia, printr-o scrisoare catre secretarul apararii James Mattis. Dupa plecarea sa, AATIP a functionat in continuare.
In 2019, Elizondo a fost printre protagonistii serialului Unidentified, difuzat pe History Channel, in iulie 2020 urmand un al doilea sezon. In cadrul serialului, au fost explorate noi dovezi, impreuna cu imagini de arhiva si interviuri cu martori si fosti militari care nu s-au vorbit inainte, toate constituind un pas in plus in intelegerea tehnologiei care se afla in spatele fenomenelor aeriene neidentificate.
Provocari birocratice
In timpul interviului luat de Amanda Graham, derulat telefonic din Los Angeles, Luis Elizondo si-a descris perioada in care a lucrat in cadrul programului OZN al Pentagonului ca fascinanta, dar si frustranta. „A fost un privilegiu, dar, din pacate, au existat si multe provocari asociate. Cele mai multe birocratice”.
Se stie ca el a demisionat, avertizand ca „provocarile birocratice si mentalitatile intransigente” sunt un obstacol in calea luarii in serios a „amenintarilor aerospatiale anormale” de catre autoritatile departamentului apararii. Elizondo nu era de acord cu secretul excesiv si cu opozitia interna cu care se confrunta zilnic. De asemenea, el a sustinut ca nu s-a acordat suficienta atentie si nu s-au cheltuit suficienti bani pentru investigarea posibilelor amenintari pentru securitatea nationala si pentru abordarea potentialelor vulnerabilitati.
Elizondo a spus ca a avut privilegiul si onoarea de a servi, in Afganistan, impreuna cu Secretarul Apararii James Mattis. Il respecta foarte mult dar, din pacate, birocratia nu i-a permis sa impartaseasca informatii cu el. „Era o persoana care merita sa cunoasca adevarul si pe care am admirat-o profund”, dar birocratia a blocat ca informatiile vitale descoperite de programul OZN sa-i fie aduse la cunostinta, „pentru ca erau considerate tabu. Nu a existat niciun alt motiv”.
Intrebat ce a aflat in perioada in care a fost seful proiectului, Elizondo a raspuns ca a inteles ca „aceste fenomene sunt reale, ca sunt lucruri reale care zboara pe cerul nostru, ca au o tehnologie mult mai avansata decat a noastra si nu le putem contracara. Pot zbura nestingherite prin spatiul nostru aerian sau pot controla spatiul aerian civil si militar si noi nu putem face nimic”. In plus, a inteles ca fenomenul este unul global, nu ceva ce apare doar in Statele Unite si de aceea credea ca trebuie sa existe o mai buna conlucrare „cu colegii nostri din America Latina, Europa, Asia si din intreaga lume”, pentru ca ne confruntam cu o problema care afecteaza insasi umanitatea. Nu apartine unei singure institutii sau religii sau guvern, ci tuturor celor care locuim pe aceasta planeta.
Programul (fost AATIP), care este inca activ, se deosebeste de alte proiecte, finantate de guvernul Statelor Unite, care au investigat OZN-uri, precum Sign, Grudge si Blue Book, in primul rand prin sprijinul primit din partea Congresului SUA. Programul a avut sprijinul unor senatori foarte puternici. De asemenea, a avut acces la o tehnologie care nu existase in trecut: radare imbunatatite, noi sisteme electro-optice etc. Pilotii sunt, si ei, mai bine pregatiti astazi decat inainte. S-a putut profita de noile capabilitati si tehnologii in speranta descifrarii acestui puzzle.
Vorbind de serialul de televiziune Unidentified, Elizondo a spus ca a fost o sansa de a purta o conversatie nu numai cu poporul american, ci si cu intreaga lume, si de a le arata ca „fenomenul OZN nu este un subiect al pseudostiintei sau al nebunilor. Aceasta este o problema reala, de securitate nationala si ne afecteaza pe toti”. Elizondo a subliniat ca am petrecut majoritatea ultimilor 70 de ani ridiculizand si criticand indivizii preocupati de subiectul OZN. Exista o puternica stigmatizare si un tabu asociate cu acesta. Cand ne gandim la ufologie, ne vin in minte niste excentrici care cred fara nicio dovada. Ei bine, acum suntem intr-un moment in care avem dovezi, avem guverne care recunosc ca aceste fenomene sunt reale. A sosit momentul sa reluam conversatia si sa o ridicam la nivelul necesar.
Elizondo a recunoscut ca, in Pentagon, a suferit, in fiecare zi, de acest stigmat dupa ce a dezvaluit ca fenomenele aeriene neidentificate exista. Experienta sa profesionala era in domeniul spionajului. Era un agent special cu un rang ierarhic foarte ridicat, iar meseria sa de investigator era sa urmeze intotdeauna faptele, in esenta, sa gaseasca adevarul si sa spuna adevarul. El a primit, la un moment dat, misiunea de a se ocupa de OZN-uri. Nu a cerut asta. In mod ironic, pentru a indeplini misiunea pe care i-a dat-o tara sa, a trebuit sa paraseasca, mai tarziu, guvernul. „Stigmatul cu care ma confruntam venea in general de la oameni care nu stiu prea multe despre subiect si, ca sa fim sinceri, nu au avut acces la informatiile pe care eu le am, asa ca este de inteles ca exista o anumita reticenta in a vorbi despre un subiect care a fost intotdeauna inconjurat de o stigmatizare inutila”.
La intrebarea daca stigmatizarea si tabuul au vreo legatura cu frica de necunoscut, poate de o amenintare straina, nu neaparat una extraterestra, Elizondo a raspuns ca in Statele Unite, conducerea s-a mandrit intotdeauna ca poseda solutii si raspunsuri si ca, daca ar exista o amenintare, ea va putea fi evaluata foarte repede. Oamenii din America Latina sunt mult mai toleranti fata de necunoscut si isi dau seama ca Universul si natura sunt pline de minuni si de mistere. In SUA, daca recunosti oficial ca exista o posibila amenintare si nu gasesti o solutie, oamenii isi vor pierde increderea in capacitatea politicienilor, a militarilor si chiar a institutiilor religioase.
Dovezi incontestabile
Deci acceptarea faptului ca exista fenomene inexplicabile implica o pierdere de putere, fie in institutiile guvernamentale, fie in cele religioase? – a intrebat Amanda Graham. Elizondo a raspuns ca este o situatie foarte incomoda, mai ales cand esti platit de una dintre cele mai capabile forte armate ale lumii, ai cele mai bune resurse si cea mai recenta tehnologie disponibila pentru a rezolva problemele si trebuie sa spui: „Exista ceva in cer, nu stim ce este, nu stim cum functioneaza, nu stim cine se afla la volan si adevarul este ca nu putem face nimic in acest sens”…
Recentele recunoasteri si declasificari efectuate de Pentagon arata ca am ajuns intr-un loc in care dovezile nu mai pot fi contestate – a continuat el: Daca ar fi continuat sa nege, ar fi fost un risc mai mare decat acceptarea faptului ca este real. Dar acum, cand stim ca avem dovezi empirice, ca aceste fenomene sunt reale, avem obligatia morala de a le face fata. Cu cat am nega mai mult si ne-am infunda capul in nisip, cu atat mai multi oameni vor cere guvernului sa faca ceva.
El personal spune ca nu a avut luxul sa stea jos si sa digere toate cele ce s-au intamplat. A fost implicat in lupta zilnica de a incerca sa aduca aceasta problema la locul care ii apartine. Spera ca, intr-o zi, in viitor, se va putea aseza sa reflecteze asupra realizarilor si esecurilor propriei persoane si ale celor cu care incearca sa faca lumina in acest domeniu.
La intrebarea daca dovezile la care a avut acces sunt un argument ca exista o viata inteligenta dincolo de Pamant, Elizondo a raspuns ca viata exista peste tot pe planeta noastra, inclusiv in cele mai adanci zone ale oceanului; cinci mile sub gheata arctica, sau in muntii cei mai inalti. Deci raspunsul la intrebarea daca exista viata in acest Univers, este da. „Daca intrebarea este daca exista viata in acest Univers dincolo de Pamant, cred ca exista dovezi foarte convingatoare care sa sugereze ca este un scenariu foarte probabil”.
DAN D. FARCAS
Comentarii