Vandalizarea operelor de arta pana la distrugerea lor totala constituie un fenomen multimilenar, dar motivatia gesturilor si actiunilor ample de nimicire a frumusetilor lumii si Universului „concentrate” in picturi, sculpturi, muzica este ea insasi incredibil de vasta, mergand de la fanatismul religios si ferocitatea politica, pana la patologii psihice ori la militantismul extremist in favoarea mediului.
Sanctuarele galeriei moderne doresc sa induca ideea ca arta este oarecum detasata de viata morala si politica, insa de-a lungul timpului atacurile asupra panzelor, sculpturilor si instalatiilor au servit ca o modalitate prin care individul isi face vocea auzita.
In lucrarea sa din 2021 „Iconoclasm”, profesorul David Freedberg arata ca distrugerea imaginilor poate fi privita atat in context politic, cat si in context cognitiv. Este usor de inteles de ce extremistii religiosi aleg sa distruga sculpturile pe motive teologice; ceea ce este mai greu de inteles este procesul mental care sta la baza acestor acte de distrugere. In teorie, creierul nostru raspunde initial la imaginile figurate ca si cum ele ar fi vii si doar odata ce imaginea si-a lasat o amprenta asupra constiintei noastre incepem sa ne asiguram ca obiectul este neinsufletit. In acest fel, actele de vandalism pot fi vazute nu doar ca incercari de a afirma o agenda politica, religioasa sau artistica, ci si ca raspunsuri la modul in care reprezentarile realitatii ajung sa depaseasca si sa defineasca lumea vie.
La Pietà, Michelangelo. In dimineata zilei de 21 mai 1972, Duminica Rusaliilor, geologul maghiar László Tóth a intrat in Bazilica Sf. Petru din Roma si s-a napustit cu un ciocan asupra capodoperei lui Michelangelo din 1499 – care o infatiseaza pe Fecioara Maria tinand pe brate trupul Mantuitorului, dupa coborarea de pe cruce, lovind-o de 15 ori si strigand: „Christos e viu. Eu sunt Christos!”. Marmura lucrarii a fost sparta in mai multe locuri. Ancheta ulterioara avea sa stabileasca faptul ca agresorul suferea de Sindromul Mesia (avea convingerea ca el este noul Iisus) si, dupa ce a fost internat intr-un spital de psihiatrie, a fost deportat in Australia. Un amanunt interesant: la acea vreme, Tóth avea 33 de ani, varsta la care a fost crucificat Mantuitorul!
Toaleta lui Venus, Diego Velázquez. La 10 martie 1914, Mary Richardson, o fosta studenta la Arte Plastice, a intrat in Galeria Nationala din Londra avand asupra ei un cutit de macelar ascuns in maneca si a atacat-o pe zeita iubirii din tablou, pentru a distruge imaginea ei de „cea mai frumoasa femeie din istoria mitologica”; a reusit sa produca sase taieturi in panza, inainte de a fi evacuata. Explicatia gestului anormal a fost ca femeia ar fi protestat astfel fata de arestarea, cu o zi inainte, a Emmelinei Pankhurst, lidera sufragetelor. Ulterior s-a aratat ca actul politic extremist fusese motivat si de un dezgust fata de privirea masculina obiectivizanta. „Am incercat sa distrug imaginea celei mai frumoase femei din istoria mitologica, ca un protest impotriva guvernului pentru distrugerea doamnei Pankhurst, care este cel mai frumos personaj din istoria moderna”, a declarat Richardson, ulterior devenind activista a grupului fascist Blackshirts.
Rondul de noapte, Rembrandt. Trei atentate au fost indreptate impotriva celebrei picturi a maestrului olandez, in zilele noastre descoperindu-se amanuntul insolit ca scena respectiva se petrecea initial in lumina unei dupa-amiezi, lacul folosit de artist modificand in timp luminozitatea imaginii, astfel ca a „transformat” momentul in unul de noapte. In 1911, un bucatar al Marinei Olandeze a incercat sa distruga cu un cutit monumentala panza, dar a produs daune minore. In 1975, un fost profesor cu tulburari psihice a folosit un cutit de bucatarie pentru a taia tabloul, dupa ce a trecut tot prin violenta de paza Rijksmuseum din Amsterdam. In timp ce lovea si smulgea panza, provocandu-i stricaciuni foarte grave, striga ca o face „in numele Domnului”, fiindca asa i s-a cerut. Cel mai recent atac impotriva aceluiasi tablou s-a produs in 1990, cand un alt vandal a aruncat acid sulfuric asupra lui; conducerea muzeului a declarat public ca nu s-au produs deteriorari importante.
Imensa lista a actelor de vandalism impotriva artei cuprinde nume si titluri mai putin cunoscute, dar si multe celebre, dintre care nu lipsesc pictura Mona Lisa si desenul Fecioara cu Pruncul, cu Sfanta Ana si Sfantul Ioan Botezatorul ale lui Da Vinci, Guernica lui Picasso, Ganditorul lui Rodin, Floarea-soarelui de Van Gogh (agresata in octombrie 2022), precum si monumente ca Budhha din Bamiyan (distrus in situ de talibanii afgani in 2001), statui, vase vechi de mii de ani etc.
ADRIAN-NICOLAE POPESCU
Comentarii