Nutraceuticele hrana si leac

          „Hrana voastra sa va fie leac si leacurile sa va fie hrana”. – aceasta fraza memorabila ii apartine lui Hipocrate.

          „Hrana voastra sa va fie leac si leacurile sa va fie hrana”. – aceasta fraza memorabila ii apartine lui Hipocrate. Înmultirea produselor cunoscute pentru valoarea lor profilactica reprezinta concretizarea acestei maxime din Antichitate. Consumate sub forma de alimente, aceste produse sunt calificate drept functionale. Utilizate ca ingrediente alimentare sau sub forma de pudre ori capsule, ele sunt numite, oarecum ciudat, nutraceutice.
          
          Molecula – la masa verde
          
          Alimentele functionale (AF) si nutraceuticele (NC) nu sunt organisme modificate genetic (OGM), întrucât interventiile se localizeaza la nivelul moleculelor si nu exista nici un transfer de gene. Apoi, nu toate reprezinta rezultatul biotehnologiilor. Cele existente pot fi împartite în probiotice, cu proprietati imunostimulente (actioneaza asupra florei intestinale si a sistemului imunitar) si peptide, fiecare cu efecte specifice.
          Domeniul la care ne referim este unul insolit (cel putin, pentru est-europeni, dar nu numai), dar are marele avantaj de a pune la lucru specialisti cu competente multidisciplinare: în stiinte si în tehnologia laptelui, în horticultura, în reproductia animala, în nutritia umana; lor li se alatura cercetatori din spitalele universitare si din alte institutii. O data adunati la aceeasi masa de lucru, încearca sa-si puna alaturi experientele specifice profesiei, pentru a raspunde aceleiasi întrebari: „Ce se poate si ce trebuie facut cu aceasta molecula?”
          
          Chewing-gum pentru ochi si ciocolata pentru memorie
          
          Cercetarile exhuaustive în domeniul AF si NC, care pornesc de la molecula, includ procedee industriale si se încheie cu testele clinice. Pentru consumator, produsul pe care l-am putea numi aliment-sanatate poate lua forma bauturilor izotonice, a anumitor iaurturi (ce combat diareele de origine bacteriana sau virala), a cerealelor si a pastelor „îmbogatite” (cu efecte pozitive asupra inimii), a gumei de mestecat (care face sa dispara oboseala oculara), a ciocolatelor vitaminizate (cu un continut în masura sa amelioreze capacitatea de concentrare si memoria), a supelor cu colageni (pentru hidratarea pielii).
          Noua piata nascuta o data cu AF si NC este estimata oficial la circa 20 miliarde dolari pe an, dar neoficial trece de 80 miliarde dolari. Paradoxala neconcordanta de date e motivata si de interdictia mentiunilor pe ambalaj si a publicitatii legate de posibilele efecte terapeutice ale AF si NC. Cu toate acestea, în magazine exista, de exemplu, un anumit lapte fermentat, kefirul, unele sucuri etc., dotate cu proprietati nutritive si în acelasi timp terapeutice. E un aparent paradox ca asemenea produse favorabile sanatatii populatiei sa fie puse la index, în timp ce piata alimentara e invadata de adevarate otravuri cu efect întârziat „insinuate” în enorm de numeroase alimente. Sa speram însa ca stiintele complementare si medicina îsi vor da mâna pe tarâmul vital al nutritiei umane, impunând ceea ce e cu-adevarat valoros si util.