Copii lui Darwin

          Idei care au socat lumea
          
          În biografia marilor savanti care au schimbat modul de gândire al umanitatii trebuie sa existe câte un moment decisiv pentru cariera lor. Si cum Charles Darwin (1809-1882) face parte din galeria celor care nu numai ca au modificat radical unele conceptii stiintifice, dar au si anticipat magistral unele teorii moderne esentiale, vom sublinia în acest text numai acele momente de gratie ale vietii sale.

          Idei care au socat lumea
          
          În biografia marilor savanti care au schimbat modul de gândire al umanitatii trebuie sa existe câte un moment decisiv pentru cariera lor. Si cum Charles Darwin (1809-1882) face parte din galeria celor care nu numai ca au modificat radical unele conceptii stiintifice, dar au si anticipat magistral unele teorii moderne esentiale, vom sublinia în acest text numai acele momente de gratie ale vietii sale.
          Mai în gluma, mai în serios, genialitatea lui Darwin este legata de unii biografi de denumirea localitatii natale, Shrewbury (schrew = scorpie, om de neîmblânzit) si de numele de botez al bunicului sau, Erasmus… Pasionat de medicina, tânarul Charles studiaza la Edimbourg si la Cambridge, dar se decide sa devina pastor. Aflat în haina monahala, el se împrieteneste – providential cum avea sa spuna el însusi – cu naturalistul John Henslow. Urmeaza prima mare „mutare” decisiva a vietii sale. La calda recomandare a lui Henslow, Darwin paraseste manastirea si pleaca în celebra expeditie a vasului Beaglem al carei unic scop era desenarea tarmurilor sudice ale Americii de Sud (în special ale Patagoniei). Era anul 1831.
          A doua idee magnifica a viitorului savant a fost aceea de a studia si a lua mostre nu numai de specii vii, ci si de fosile întâlnite pe lungul traseu expeditionar (care a durat pâna-n 1836). Primele concluzii ale viitoarei teorii a evolutiei speciilor se contureaza atunci când Darwin constata ca între vietuitoarele de acum mii sau milioane de ani si cele contemporane sunt diferente, dar neesentiale, ceea ce însemna ca speciile se adapteaza în cadrul aceleiasi familii sau gen. Dintr-o data, naturalistul se vede în conflict cu teoriile fixitatii speciilor si ale modificarilor în valuri, care erau acceptate de Biserica, fiind concordante cu Creatia biblica. Însa Darwin nu a publicat dupa expeditie decât un fel de jurnal stiintific de bord. Marele soc stiintific al carierei sale abia urma sa vina. Si a venit de unde se astepta mai putin, tocmai din Insulele Moluce (Indonezia). Pe patul de moarte, naturalistul Alfred Russel Wallace trimite în Anglia o foarte scurta scrisoare în care vorbeste despre „supravietuirea celui mai apt”. Mesajul (un fel de testament stiintific al lui Wallace) a ajuns la Darwin care, uimit, a constatat ca are un „adept” pe care nici nu-l cunoaste. A fost marea surpriza care l-a determinat sa dea publicitatii opera sa fundamentala. Poate ca fara acest incredibil sprijin întâmplator, Charles Darwin nu ar fi avut suficient curaj ca sa-si atraga oprobriul altor oameni de stiinta si al Bisericii. Publicând la 24 decembrie 1859 tratatul „Despre originea speciilor” – într-un tiraj de 1250 de exemplare care s-a vândut, în întregime, în prima zi! -, marele savant s-a vazut atacat de cei care sustineau ca nu poate dovedi teoriile sale privitoare la adaptare si selectia naturala. Legile lui Mendel si genetica erau înca departe de epoca darwiniana, iar plasarea omului la nivelul animalelor era inacceptabila. Lucrarea sa „Linia evolutiei omului” (1871) a stârnit reactii furioase, de genul celebrului film „Procesul maimutelor”. Evolutionism si creationism, iata conceptiile care si astazi mai dau prilej de disputa. Pe alocuri, în SUA, predarea teoriilor lui Darwin este interzisa sau este optionala. În final, trebuie sa subliniem ca savantul a recunoscut în prima sa lucrare fundamentala ca a existat un naturalist, Wallace, care l-a impulsionat. Titlul original al lucrarii respective a lui Darwin a fost „Extras pe marginea unui eseu despre originea speciilor”, dar editorul l-a scurtat cu de la sine putere.