Departe, în colturile înghetate ale sistemului nostru solar, un corp ceresc aparent inert si acoperit de gheata stârneste tot mai mult interes în rândul oamenilor de stiinta.
Enceladus, unul dintre satelitii lui Saturn, a fost considerat mult timp total lipsit de activitate, având o suprafata rece si fiind lipsit de trasaturi majore. Însa misiunea spatiala Cassini, desfasurata de NASA în colaborare cu Agentia Spatiala Europeana (ESA), a schimbat fundamental aceasta perceptie.
Descoperirile facute în urma zborurilor sondei în apropierea lui Enceladus au aratat ca, sub crusta înghetata, se ascunde un ocean lichid, iar în vapori de apa ejectati în spatiu se afla molecule organice complexe – ceea ce sugereaza ca satelitul ar putea fi una dintre cele mai promitatoare locatii din Sistemul Solar în care viata ar putea exista sau dezvolta.
Un ocean ascuns sub o crusta înghetata
Enceladus are un diametru de aproximativ 500 de kilometri, ceea ce îl face unul dintre satelitii „minori” ai lui Saturn, însa importanta sa stiintifica este uriasa. Suprafata sa este acoperita de un strat gros de gheata, care reflecta puternic lumina solara, conferindu-i un aspect alb stralucitor.
Initial, se presupunea ca aceasta crusta ascunde o roca inerta sau un strat solid de gheata fara nicio activitate. Totul s-a schimbat în 2005, când sonda Cassini a detectat jeturi de apa care erupeau în mod constant din regiunea Polului Sud.
Aceste gheizere spectaculoase au indicat ca sub stratul înghetat se afla un ocean vast de apa lichida. Apa lichida, considerata un element esential pentru aparitia vietii, nu ar putea exista la suprafata din cauza temperaturilor extreme, care pot scadea pâna la minus 201oC. Însa sub presiunea stratului de gheata si prin încalzirea interna generata de interactiunile gravitationale cu Saturn si alti sateliti, oceanul din interiorul lui Enceladus ramâne lichid.
Prezenta acestor gheizere sugereaza, de asemenea, ca exista o legatura directa între oceanul subteran si suprafata, ceea ce ofera o oportunitate unica de a studia continutul sau fara a fi nevoie de forari complicate. Când Cassini a trecut prin aceste jeturi de vapori de apa, a colectat particule de gheata care contineau nu doar apa, ci si substante organice complexe.
Descoperirea moleculelor organice
Analizele efectuate asupra particulelor de gheata colectate de Cassini au fost revelatoare. Cercetatorii au identificat molecule organice complexe, inclusiv compusi care pot fi precursori ai aminoacizilor – elemente fundamentale în formarea proteinelor si a altor structuri biologice.
Unele dintre aceste molecule au fost deja detectate în alte parti ale Sistemului Solar, în timp ce altele par complet noi pentru stiinta, ceea ce sugereaza un mediu chimic bogat si activ.
Importanta acestor descoperiri consta în faptul ca moleculele organice detectate nu par sa fi fost formate în spatiu prin reactii provocate de radiatia solara, ci provin direct din oceanul interior al lui Enceladus.
Aceasta înseamna ca reacti-ile chimice necesare vietii ar putea avea loc în acel mediu subteran, la fel cum se întâmpla în zonele hidrotermale de pe fundul oceanelor Pamântului, unde caldura geotermala si compusii minerali sustin ecosisteme în-tregi, fara aportul luminii solare.
Enceladus ar putea avea o activitate hidrotermala similara, cu falii în scoarta de roca de sub ocean care permit interactiunea apei cu materialul geologic, declansând reactii chimice generatoare de energie.
Un aspect esential al cercetarilor a fost momentul în care, în 2008, sonda Cassini a zburat direct prin norul de particule expulzat de la Polul Sud al sateli-tului. La o viteza de 18 km/s, sonda a putut colecta cele mai proaspete si nealterate particule de gheata, permitând analiza precisa a moleculelor continute.
Spre deosebire de particulele mai vechi, aflate în inelul E al lui Saturn, cele noi nu au fost expuse la radiatii solare o perioada îndelungata, ceea ce a eliminat o parte importanta din incertitudinile anterioare. Rezultatele au fost uimitoare: molecule organice complexe, în stare intacta, provenind din interiorul lunii.
Un mediu potential locuibil
Combinatia de apa lichida, sursa de energie prin activitate hidrotermala si prezenta elementelor chimice necesare sustine ideea ca Enceladus ar putea fi un mediu locuibil. Nu înseamna ca viata exista deja acolo, ci ca exista toate conditiile cunoscute care ar putea permite aparitia si sustinerea sa.
Afirmarea potentialului de habitabilitate nu este echivalenta cu detectarea vietii, dar deschide calea pentru cercetari mult mai precise. Dr. Nozair Khawaja, unul dintre cercetatorii principali implicati în analizarea datelor transnmise de Cassini, a subliniat acest aspect afirmând ca, daca nici macar într-un astfel de mediu viata nu ar aparea, atunci trebuie sa ne punem întrebari serioase despre raritatea ei în Univers. Chiar si absenta vietii pe Enceladus ar fi, paradoxal, o descoperire majora, pentru ca ar indica faptul ca viata este mai rara decât credem, chiar si în conditii aparent ideale.
Viitorul explorarii lui Enceladus promite sa fie fascinant. Agentia Spatiala Europeana ia în considerare o misiune dedicata acestui satelit, care ar presupune zboruri prin jeturile de la Polul Sud si, eventual, o „debarcare” pe suprafata sa.
O astfel de misiune ar fi prima care ar atinge solul acestei lumi înghetate si ar putea colecta mostre direct din sursele de material provenit din oceanul subteran. Aceste mostre ar putea fi analizate pentru a identifica posibile „biosemnaturi” – urme chimice clare care indica prezenta sau activitatea unor forme de viata.
Pâna atunci, cercetatorii continua sa analizeze uriasa cantitate de date colectata de Cassini si sa simuleze, în laboratoare de pe Pamânt, conditiile din oceanul lui Enceladus.
GABRIEL TUDOR
Comentarii