În zorii zilei de 23 octombrie 1812, la Paris, generalul Claude François de Malet a încercat una dintre cele mai îndraznete lovituri de stat din timpul Imperiului Napoleonian. Desi putin cunoscut în afara cercurilor istorice, complotul sau a fost remarcabil nu doar prin îndrazneala, ci si prin faptul ca a expus fragilitatea regimului lui Napoleon în absenta sa.
Malet, un general republican deziluzionat de autoritarismul imperiului napoleonian, era în arest la domiciliu pentru opiniile sale politice.
Profitand de faptul ca Napoleon se afla departe, în plina campanie dezastruoasa în Rusia, Malet a pus la cale o conspiratie incredibil de simpla, dar ingenioasa: a falsificat documente în care se anunta moartea lui Napoleon la Moscova si instaurarea unei noi guvernari republicane în Franta.
Dis-de-dimineata, îmbracat în uniforma de general, Malet s-a prezentat la o cazarma din Paris si a reusit, pe baza documentelor false, sa convinga mai multi ofiteri sa i se supuna. A eliberat cativa colegi conspiratori din închisoare si a arestat mai multi oficiali imperiali, printre care si ministrul politiei. Pentru cateva ore, autoritatea sa nu a fost pusa la îndoiala. Totusi, planul a esuat dintr-un detaliu aparent banal: un colonel, Jean Doucet, a observat ca Malet actiona fara stirea Ministerului Razboiului.
Dupa un scurt schimb de replici, Doucet l-a arestat personal pe Malet, iar întregul complot s-a prabusit rapid. În doar cateva zile, Malet si alti conspiratori au fost judecati sumar si executati prin împuscare, pe 29 octombrie 1812. Complotul Malet, desi esuat, a avut un impact major asupra lui Napoleon.
Revenit din Rusia, împaratul a fost profund socat de cat de usor a fost posibila tentativa de lovitura de stat. Aceasta a subliniat vulnerabilitatea structurii sale de putere si lipsa unui mecanism clar de succesiune.
GABRIEL TUDOR
Comentarii