Amprente ale spiritualitatii noastre      Catedrala Sfântul Mihail

  Vechiul centru al orasului Cluj-Napoca este dominat de catedrala romano-catolica Sfântul Mihail. Atestata documentar pentru prima oara în 1348-1349, era mentionata ca o „biserica parohiala a sfântului arhanghel Mihail si capela Sfântului Iacob”.
  Vechiul centru al orasului Cluj-Napoca este dominat de catedrala romano-catolica Sfântul Mihail. Atestata documentar pentru prima oara în 1348-1349, era mentionata ca o „biserica parohiala a sfântului arhanghel Mihail si capela Sfântului Iacob”.
       Constructia impunatoare de astazi – prima biserica hala cu trei nave, realizata integral – este însa rodul unei munci îndelungate. Se pare ca prima faza a constructiilor se situeaza între 1350-1380, iar amplificarea planurilor a dus la desavârsirea acestei opere monumentale pentru a carei realizare au fost necesare aproape doua secole. Biserica Sfântul Mihail, biserica hala cu cor poligonal, flancat de doua altare laterale, prezinta trei nave boltite în forma de stea si doua turnuri proiectate pe fatada de vest. Este o dovada concreta a maiestriei si tehnicii mesterilor pietrari de odinioara. Constructia bisericii s-a desfasurat în cinci perioade, fiecare aducând noi elemente edificiului. Reforma religioasa, cu tendinte iconoclaste, avea sa-i aduca mari prejudicii în secolul al XVI-lea si de aici absenta bogatiei de decor. Exista câteva sculpturi cu influente vizibil laice în care apar: o târgoveata, un pietrar, dascalul si învatacelul, la care specialistii au sesizat apropieri cu opere ale atelierelor maghiare, germane si chiar ale celui portughez condus de vestitul Peter Parler.
       Reliefurile exterioare prezinta: cel din vest pe Moise, cel din sud rugaciunea de pe Muntele Maslinilor, iar cel din vest pe Arhanghelul Mihail. O lucrare de mare valoare este portalul sacristiei, cu influente ale Renasterii italiene. Grupul statuar din 1748, reprezentând Rastignirea, apartinând barocului târziu, este opera lui Johann Nactigall. Pictura a fost în mare parte distrusa, zarindu-se numai slabe urme de fresca, portiuni întregi fiind scoase la lumina în secolul trecut si în secolul nostru. În 1886 au fost scoase de sub tencuiala picturile capelei Schleynig, o friza reprezentând Patimile, iar în 1956-57 s-au descoperit urme de pictura în nava sudica si cea nordica. Pictura din altarul lateral din sud, înfatisând Adorarea magilor, realizata în spiritul barocului târziu, este opera lui Franz Anton Maulbertsch (1724-1796). Amvonul si cele doua altare sunt singurele piese care au ramas din bogatul mobiliar eclesiastic pe care biserica îl avea în secolul al XVIII-lea. Ele au fost executate între 1740-1750 de Johann Nachtigall si Anton Schuchbauer.
       Strajuita de statuia ecvestra a lui Matei Corvin, Catedrala Sf. Mihail este în acelasi timp farâma de arta, de istorie si de credinta.