Descendent al vechii familii boieresti Kostroma, care servise cnejii Moscovei inca din cele mai vechi timpuri, Boris Godunov a fost unul dintre cei mai de incredere demnitari ai temutului tar Ivan cel Groaznic. De altfel, acesta si-a casatorit fiul, pe tareviciul Fiodor, cu sora lui Boris, Irina. Cand Fiodor a urcat pe tron, Boris Godunov a devenit principalul lui sfetnic si, practic, adevaratul conducator al Rusiei.
Dar, in ianuarie 1598, tanarul tar, fragil si bolnavicios, a murit fara copii. Vaduva lui a refuzat sa fie incoronata si s-a calugarit. Ca atare, o luna mai tarziu adunarea boierilor, Zemski Sobor, l-a ales tar pe fratele ei, Boris Godunov. Noul tar a decretat imediat o amnistie generala, a acordat privilegii boiernasilor urbani si pentru o vreme a interzis executiile in Rusia. Pentru a accelera modernizarea tarii, a invitat in Rusia negustori si mestesugari straini, scutindu-i de plata taxelor. Secetele si inundatiile au provocat, incepand cu 1601, trei ani de foamete, in care, desi tarul a actionat energic, situatia a continuat sa se agraveze.
Au izbucnit pretutindeni rascoale, mai ales pe fondul zvonurilor ca primul fiu al lui Ivan cel Groaznic, Dmitri, nu fusese ucis de tatal lui, ci scapase miraculos, fugise in Polonia si acum intentiona sa-si reia tronul. Ajutat de polonezi si cazaci, acest fals Dmitri a pornit spre Moscova, dar a fost invins de armata tarului. In acest timp, starea de sanatate a lui Boris Godunov se degrada continuu. Chinuit de guta, acesta s-a retras tot mai mult din afacerile publice, devenind tot mai iritabil si mai suspicios.
Pe 13 aprilie 1605, tarul a murit pe neasteptate, in palatul de la Kremlin. Oficial, a cazut prada unui atac de apoplexie, desi nu putini au sustinut ca ar fi fost otravit. Moartea lui va fi urmata de aproape un deceniu de rebeliuni si haos – perioada cunoscuta ca „Vremea tulburarilor” – pana cand boierul Mihail Romanov va fi ales tar, inaugurand glorioasa dinastie a Romanovilor.
GABRIEL TUDOR
Comentarii