Una dintre marile catastrofe ale primei jumatati de secol XX s-a petrecut in orasul grecesc Thessaloniki, in vara anului 1917. Important centru de tranzit pentru trupele Aliate, in Primul Razboi Mondial, orasul adapostea, la data izbucnirii incendiului, aproape 100.000 de soldati britanici si francezi, pe langa o populatie autohtona de circa 200.000 de oameni. Potrivit investigatiilor desfasurate ulterior, focul a izbucnit in ziua de sambata, 18 august, la ora 3 dupa-amiaza, in mod accidental, intr-o casuta care adapostea mai multi refugiati, din cartierul Mevlane.
O scanteie sarita dintr-un cuptor a aprins un brat de fan, iar focul s-a extins rapid, favorizat de zapuseala estivala si de un vant puternic, care a manat flacarile spre casele invecinate. Acestea au fost imediat mistuite de flacari si, din cauza lipsei de reactie a autoritatilor, incendiul s-a raspandit spre centrul orasului. Dar, in dimineata zilei urmatoare, vantul si-a schimbat directia, asmutind uriasele limbi de foc si spre cartierul comercial al urbei. La amiaza, flacarile ajunsesera langa biserica Hagia Sofia, dar, in mod miraculos, aici
s-au oprit.
In seara aceleiasi zile, focul a fost invins definitiv de miile de pompieri si voluntari. Grecii i-au acuzat, la data respectiva, pe Aliati, ca impiedicasera voit stingerea focului, dirijand toate rezervele de apa spre taberele si spitalele lor din apropierea orasului. Soldatii francezi aveau sa fie acuzati de localnici ca ar fi jefuit magazine si pravalii, fortandu-i pe proprietari, sub amenintarea armelor, sa le cedeze bunurile. Pentru a potoli spiritele, comandantul francez, generalul Maurice Sarrail, a ordonat, a doua zi, executarea prin impuscare a doi soldati din subordinea sa, prinsi in timp ce furau bijuterii. Dimpotriva, militarii britanici au avut o atitudine ireprosabila si, fara interventia lor hotarata, focul n-ar fi putut fi stins atat de usor. Se apreciaza ca doua treimi din oras au fost mistuite de flacari si peste 70.000 de oameni au ramas fara adapost.
GABRIEL TUDOR
Comentarii