In conditiile in care SUA considera ca interesele sale economice in Cuba (insula aflata sub controlul Coroanei spaniole) sunt lezate, administratia de la Washington – in fruntea careia se afla atunci presedintele William McKinley (foto) – da un ultimatum Spaniei pentru a renunta la Cuba. Cum spaniolii nici nu au vrut sa auda despre cedarea vreunui petic de pamant, Madridul declara razboi SUA la 24 aprilie 1898. A doua zi, Washingtonul declara razboi impotriva trupelor spaniole din mult dorita insula.
Contextul mai larg al acestui conflict care a durat de la 25 aprilie pana la 12 august 1898 (3 luni si 18 zile) cuprinde si dorinta de independenta a fortelor insurgente cubaneze, conduse de revolutionarul Jose Marti (intre 1868 si 1878 se desfasurase un Razboi pentru Independenta Cubei, in urma caruia insurgentii nu obtinusera autonomia fata de Spania). Pe de alta parte, pentru administratia americana functiona „Doctrina Monroe”, expusa de presedintele Monroe inca din 1823 si prin care se stipula ca nici o tara europeana nu trebuie sa se amestece in interesele SUA din cele doua Americi. Theodore Roosevelt, lider al flotei SUA si viitor presedinte, sustinea indepartarea spaniolilor din Cuba. Punctul culminant al tensiunilor l-a reprezentat explozia navei americane „Maine” in portul Havana, la 15 februarie 1898.
Razboiul s-a desfasurat in urmatoarele colonii spaniole: Cuba, Puerto Rico, Guam si Philippine. Toate aceste teritorii au devenit protectorate ale SUA, prin Tratatul de pace de la Paris din 10 decembrie 1898. Ca tara pierzatoare de razboi, Spania a acceptat toate conditiile invingatorului si asta a reprezentat o grea lovitura pentru Imperiul Spaniol. Pe de alta parte, desi republica democratica, SUA se comportau ca un imperiu cu toate ca populatia americana nu-si dorea acest „titlu”. Aceasta a fost imprejurarea prin care opinia publica din SUA a inceput o dezbatere despre „expansionism”. Multe voci aratau ca imperiile europene (Marea Britanie, Franta, Germania) se dezvoltau dominand noi teritorii din Africa, Asia si Pacific.
PAUL IOAN
Comentarii