Poate mai mult decat in orice alta perioada a anului, primavara ne aduce o multime de elemente favorabile revigorarii, vitalizarii la varf a intregului organism (si aici includem atat corpul fizic, cu tot ce inseamna el, cat si mentalul, corpul spiritual, zona afectiva a fiecarui individ), precum si remedierii ori chiar vindecarii nenumaratelor betesuguri care nu doar ca ne bantuie mai tot timpul, dar in timpul iernii se amplifica si devin astfel mai periculoase. Am ales de data aceasta, din uriasa camara si comoara a naturii ce ne sta la dispozitie in folosul sanatatii, o planta foarte raspandita la noi si poate tocmai de aceea privita cu oarecare indiferenta, dar totusi ingloband virtuti terapeutice remarcabile: patlagina.
De precizat ca exista mai multe soiuri ale acestei specii vegetale din flora spontana, relativ mai cunoscuta fiind patlagina ingusta, numita in unele zone si urechea-lupului, datorita formei frunzelor sale. Din aceste frunze lungi si ascutite, in medicina populara se prepara un sirop utilizat datorita efectului de curatire a sangelui. Recomandarea terapeutilor in acest sens este ca adultii sa consume inainte de mese o lingura de sirop, iar copiii, o lingurita.
Siropul de patlagina se prepara astfel: circa patru pumni de frunze se spala bine si se dau prin masina de tocat, iar pastei obtinute i se adauga putina apa, 300 grame de zahar si 250 mililitri de miere. Amestecul se incalzeste la foc mic, pana ajunge la fierbere, in acest timp amestecandu-se permanent. Dupa ce s-a ajuns la o consistenta vascoasa, omogena, se pune in recipiente de sticla si se pastreaza la frigider.
Exista si o alta metoda, ceva mai „ru-rala”, dar cel putin la fel de eficienta. Se pune un strat de frunze de patlagina, bine spalate, pe fundul unui vas de ceramica sau de sticla, se acopera cu un start subtire de zahar, apoi se alterneaza straturile de frunze si de zahar pana se umple vasul. Se lasa amestecul putin timp, sa se taseze singur, dupa care se completeaza vasul in acelasi fel, se inchide ermetic cu o folie de plastic impaturita in mai multe straturi, se acopera cu un capac de lemn si se ingroapa in gradina, in pamant curat. Se lasa sa fermenteze timp de opt saptamani, apoi se dezgroapa, iar siropul obtinut se fierbe, se raceste si se pune la rece in sticle.
De mentionat ca elementele active ale patlaginei, folosite in caz de tuse agresiva si persistenta, au efect emolient si, de asemenea, stabilizeaza activitatea intestinelor, fie ea prea lenta sau prea intensa. Ceaiul de patlagina ajuta in bolile de plamani, combate durerile de cap, de dinti si de urechi, iar frunzele crude aplicate pe rani, chiar deschise, au un efect cicatrizant si antiseptic.
ADRIAN-NICOLAE POPESCU
Comentarii