Conform statisticilor, bolile cardiovasculare ucid anual mai multi oameni decat toate celelalte cauze de deces la un loc. Astfel: cel putin o treime din populatia de peste 30 de ani sufera de hipertensiune arteriala; angina este intalnita mai ales la persoanele in varsta de peste 30 de ani si este mai frecventa la barbati; bolile coronariene (ale arterelor care iriga inima) constituie prima cauza de deces in intreaga lume. Prin urmare, nu e de mirare ca durerea de inima este perceputa ca un pericol major, iar multi dintre cei afectati nu raman impasibili in acest sens. De aceea, cunoscand multimea de boli miocardice si gravitatea lor, masurile de prevenire si de atenuare trebuie sa fie riguros respectate.
Daca inima este bolnava, aceasta stare reprezinta adesea rodul nenumaratelor ore de munca, stres, de consum indelungat de tutun, produse energizante (implicit cafea si alcool) si – lucru valabil pentru aproape toate disfunctiile corpului uman – regimul defectuos de alimentatie. Suntem de aceea sfatuiti sa evitam cat mai mult acesti factori de risc si sa abordam o alimentatie cu continut scazut de sare, grasimi si prajeli. Totodata, evident, nu este recomandat sedentarismul, dar nici activitatea fizica foarte intensa.
Trebuie cunoscut faptul ca cel mai frecvent simptom al unei afectiuni a inimii este durerea in piept, adesea sporadica, insa foarte intensa. Odihna si respiratia lenta o pot diminua in cele cateva minute cat dureaza sau, din contra, daca persista, exista riscul producerii unui infarct miocardic.
Totusi, durerea in piept nu este doar cauza disfunctiilor inimii. Angina reprezinta modul prin care inima ne „spune” ca nu are suficient oxigen pentru ceea ce i se cere sa faca. Aceasta se intampla atunci cand arterele coronare (cele care iriga inima cu sange) sunt blocate din cauza aterosclerozei. Acest proces se caracterizeaza prin depunerea unor placi de grasime calcificata pe peretele arterelor. O alta cauza a anginei este reprezentata de situatia in care efortul care se solicita din partea inimii depaseste capacitatile pe care ea le are sau de situatiile in care are nevoie de mai mult oxigen decat in conditii normale. Angina apare si in contextul altor boli, cum ar fi anemia, bolile valvulare aortice, tulburarile de ritm cardiac sau hipertiroidia.
Numarul crescand al palpitatiilor asociate cu transpiratia rece reprezinta frecvent reactia inimii in urma unui efort fizic exagerat sau certitudinea ca tahicardia s-a instalat. Concomitent, pot aparea senzatia de voma si starea de ameteala constanta. Moleseala, oboseala in timpul deplasarii si respiratia greoaie constituie semne evidente ale insuficientei cardiace. Deseori, picioarele se tumefiaza, iar cresterea rapida in greutate nu le este straina suferinzilor.
ADRIAN-NICOLAE POPESCU
Comentarii