Dupa disparitia, la finele secolului al XV-lea a dinastiei intemeiate de legendarul Rurik, Rusia a trecut printr-o perioada de anarhie si lupte interne. Confruntati cu amenintari puternice venite din exterior – invaziile tataresti, revendicarile polonezilor si suedezilor – boierii patrioti au hotarat sa puna capat acestui inter-regnum. Intruniti la Moscova, reprezentantii aristocratiei si Bisericii ruse au tinut un veritabil conclav pentru a numi un nou tar.
In cele din urma, alegerea a cazut asupra lui Mihail Romanov, un adolescent de doar 16 ani, reprezentantul unei vechi familii boieresti si inrudit, pe linie materna, cu fosta familie domnitoare. Problema era insa ca, desi ales, Mihail era de negasit si a fost nevoie de cateva saptamani spre a i se da de urma, la Ipatiev, un asezamant monahal din vestul Siberiei.
Initial, tanarul s-a speriat de greaua povara pe care boierii i-o pusesera pe umeri si a vrut sa refuze alegerea, dar reprezentantii Dumei l-au implorat in genunchi sa accepte, „ca sa nu se risipeasca maica Rusia”, asa ca Mihail a primit. Pe 2 mai 1613, el a intrat in Moscova, aclamat de miile de locuitori, de boieri, targoveti si tarani. Noul tar s-a ocupat mai intai de ordinea interna, starpind fara mila hotii si talharii la drumul mare – criminalitatea era una dintre ele mai cumplite plagi ce sufocau Rusia.
Apoi, a incheiat tratate de pace cu Polonia si Suedia, evitand astfel viitoare atacuri din partea acestor vecini agresivi. Una dintre primele masuri luate de Mihail a fost rechemarea din exil a tatalui sau, ales patriarh de soborul Bisericii Ruse, sub numele de Filaret. In mainile acestuia de altfel se vor afla destinele tarii pana la moartea sa, in 1633, Mihail ocupand un rol secund, pe cand tatal lui a fost un fel de prim-ministru atotputernic. Tarul a murit la 12 iulie 1645, din cauza complicatiilor cauzate de un accident de vanatoare suferit in tinerete.
GABRIEL TUDOR
Comentarii