Una dintre cele mai sangeroase batalii ale Antichitatii a avut loc pe Campiile Raudine, langa Vercellae, in Galia Cisalplina (astazi Vercelli, in nord-vestul Italiei), intre romani si tribul germanic al cimbrilor. Locul bataliei nu a putut fi identificat cu precizie, deoarece „vercellae” nu se refera la un nume propriu, ci la o regiune miniera, situata la confluenta a doua rauri.
Istoricii considera ca invadatorii cimbri au urmat cursul raului Adige, dupa ce au traversat trecatoarea Brenner. De altfel, la Borgo Vercelli, langa raul Sesia, la 5 km de actualul Vercelli, au fost gasite artefacte romane intarind aceasta ipoteza. Cimbri, convinsi de superioritatea lor, au dorit batalia si chiar au trimis romanilor soli, cerandu-le sa aleaga momentul si locul infruntarii.
Consulul Gaius Marius a profitat de oferta si a cerut ca lupta sa aiba loc pe Campiile Raudine, un spatiu plan si intins pe care cavaleria romana, superioara ca armament si pregatire, s-ar fi putut desfasura. Si intr-adevar, a doua zi, pe o ceata densa, cavaleria cimbrilor s-a trezit luata cu asalt de o sarja devastatoare a cavaleriei romane conduse de Lucius Cornelius Sulla si impinsa peste propria infanterie, care nu intrase inca in dispozitiv.
Speriati ca romanii primisera ajutoare peste noapte, cimbrii au intrat in panica si au fugit, lasand in urma un numar socant de morti (multi dintre ei macelariti fara sa apuce sa lupte): circa 140.000, inclusiv regele Boiorix.
Alti 60.000 de cimbri au fost facuti prizonieri, inclusiv un mare numar de femei si copii. Alaturi de distrugerea teutonilor de catre Marius, in anul precedent, aceasta victorie a alungat pentru totdeauna amenintarea reprezentata de triburile germanice la adresa Romei. Dar batalia va accentua si mai mult rivalitatea dintre Marius si Sulla, ducand in cele din urma la un la fel de sangeros razboi civil in peninsula italica.
GABRIEL TUDOR
Comentarii