Pe 16 martie 1978, pe Via Fani, o strada din Roma, o celula a organizatiei teroriste Brigate Rosse a blocat masina in care se afla fostul premier italian Aldo Moro si l-au rapit pe acesta, dupa ce i-au impuscat mortal pe cei cinci bodyguarzi ai lui, aflati in aceeasi masina si intr-un autoturism de escorta. In zilele urmatoare, fortele de securitate au intreprins sute de raiduri la Roma, Milano, Torino si alte orase unde se banuia ca ar fi fost dus Moro. Tinut ostatic timp de doua luni, lui i s-a permis sa trimita scrisori familiei si politicienilor.
Guvernul a refuzat categoric sa negocieze cu teroristii, in ciuda solicitarilor facute de familia si de prietenii celui rapit, ba chiar si de papa Paul al VI-lea, care s-a oferit sa fie el luat ostatic, in locul lui Moro. Conditiile puse de teroristi vizau eliberarea a 16 lideri ai Brigazilor Rosii din inchisori – in caz contrar Moro urmand sa fie executat. Autoritatile italiene au ripostat amplificand cautarile. Intelegand ca guvernul nu va ceda, teroristii au decis sa-l ucida pe fostul premier. Ei l-au asezat in portbagajul unei masini si i-au cerut sa se acopere cu o patura, deoarece vor sa-l transporte intr-o alta locatie.
Dupa ce Moro s-a acoperit, teroristii au tras zece focuri de arma in el, ucigandu-l instantaneu. Mai tarziu s-a stabilit ca ucigasul a fost un activist al Brigazilor Rosii, Mario Moretti, care si-a marturisit fapta. Condamnat la sase pedepse cu inchisoarea pe viata, pentru tot atatea capete de acuzare, el a fost eliberat sub supraveghere, dupa 15 ani de detentie, permitandu-i-se sa lucreze in afara inchisorii, dar sa se intoarca dupa gratii noaptea si in weekenduri.
Vinovatia morala a atentatului a fost atribuita controversatului filozof marxist Antonio Negri, arestat impreuna cu alti apropiati ai Partidului Comunist Italian, dar eliberat si ulterior gasit nevinovat de uciderea lui Moro.
GABRIEL TUDOR
Comentarii