Muzeul Judetean Buzau organizeaza expozitia temporara „In memoriam Gheorghe Munteanu-Murgoci (1872-1925)”, dedicata comemorarii a 100 de ani de la trecerea în nefiinta a celui care a atras atentia prima data asupra frumusetii chihlimbarului de Buzau, Gheorghe Munteanu-Murgoci (1872-1925).
„Expozitia reuneste obiecte personale, de memorialistica, comemorative sau aniversare, publicatii ale savantului, harti, manuscrise, esantioane de mineralogie, esantioane de cusaturi românesti sau europene si camasi populare colectionate de Gheorghe Munteanu-Murgoci si sotia sa, cercetatoarea de folclor românesc, Agnes Murgoci (1874-1929).
Evenimentul este dedicat comemorarii a 100 de ani de la trecerea în nefiinta a celui care a fost un mare om de stiinta, profesor, care a contribuit semnificativ la dezvoltarea geologiei, pedologiei, geografiei si agrogeologiei în România, o personalitate stiintifica internationala cu multiple valente care a facut parte din generatia celor ce au faurit România Mare.
Deschisa pâna la data de 20 mai 2025, expozitia cuprinde detalii despre opera lui Gh. Munteanu-Murgoci, primul docent universitar din România, savant cu o viziune geniala si descoperiri în geologie si mineralogie, deschizator de drumuri în stiinta si ctitor de institutii”, informeaza Agerpres.
Gheorghe Munteanu-Murgoci a desfasurat activitati în domenii precum mineralogie, petrografie, tectonica, geografie, geologie, hidrologie, pedologia si cartografierea solurilor, fiind considerat unul dintre marii geologi ai lumii.
„O atentie speciala este îndreptata asupra contributiei sale la studierea Zacamintelor succinului din România (chihlimbar, romanit), prima monografie a resurselor de chihlimbar din Subcarpatii de Curbura, în mod special a rumanitului de la Colti. El a atras atentia asupra frumusetii chihlimbarului de la Buzau si a realizat o harta a tarii în care erau notate 44 de iviri de chihlimbar. Expozitia ilustreaza si aspecte inedite din viata privata (familia, calatoriile, relatia apropiata cu Familia Regala) ori contributia sa la înfiintarea si dezvoltarea Societatii Turistilor Români (Catina, 1903), a Institutului de Studii Sud-Est Europene (1914), a Asociatiei «Cercetasii României» (1915) sau implicarea sa în bataliile diplomatice din culisele Conferintei de Pace de la Paris (1919-1920) pentru consacrarea internationala a Marii Uniri.” Cu ocazia acestui eveniment, artistul plastic Gheorghe Stanciu a realizat portretul savantului (ulei, pe pânza), pe care l-a donat Muzeului Judetean Buzau.
Imaginea afisului reproduce fotografia din pasaportul lui Gheorghe Munteanu-Murgoci, din 7 noiembrie 1923, obiect care se afla în colectia Muzeului Municipal „Octavian Mosescu” Râmnicu Sarat.
Horia, Closca si Crisan, „taranii de cremene”
Documente din a doua jumatate a secolului al XVII-lea, busturi si portrete ale lui Horea, Closca si Crisan sunt expuse, în cadrul unei expozitii temporare la Muzeul National al Unirii (MNU) Alba Iulia (Str. Mihai Viteazul, Nr. 12-14) la 240 de ani de la martiriul liderilor Rascoalei din Transilvania (1784).
Intitulata „Horia, Closca si Crisan, «taranii de cremene»”, expozitia va putea fi vizitata în Aripa de Nord a Salii Unirii pâna la 28 martie 2025.
„Evenimentul se doreste a fi o retrospectiva nu doar din perspectiva anilor care au trecut de la rascoala condusa de Horia Closca si Crisan, ci si al impactului pe care l-au avut evenimentele si, mai ales, ecourile în timp, extrem de vizibile în arta vremii. Portretele celor trei conducatori realizate la momentul arestarii lor, dar si dupa executarea sentintei la moarte au fost mereu reinterpretate, multiplicate pe diferite materiale si tehnici respectând fizionomiile lor ori cu mai multa ori mai putina fantezie. Muzeul National al Unirii din Alba Iulia si-a îmbogatit în timp colectiile cu piese legate de rascoala: tablouri, busturi în gips sau bronz, gravuri, carti postale, emisiuni filatelice, dar si documente, realizate de autori diferiti, preocupati de scenele istorice”, informeaza Agerpres.
Sunt expuse tablouri semnate de Stoica Dumitrescu, Avram Mentzel, Constantin Udroiu, dar si copiile tablourilor realizate, pentru baronul Samuel von Brukenthal, de Anton Steinwald, aflate în patrimoniul muzeului din perioada interbelica.
Alaturi de acestea se afla cinci busturi în bronz semnate de Ion Vlasiu.
„Prin colaborarea cu Serviciul Judetean Alba al Arhivelor Nationale, expozitia a fost întregita prin câteva documente care completeaza materialul vizual si documentar detinut de muzeul albaiulian: o scurta descriere a vizitei împaratului Iosif al II-lea la Cluj (din 25 iunie 1773, prima sa vizita în Transilvania), Constitutio criminalis Theresiana (Codul Penal din 1769 dupa care au fost judecati Horia, Closca si Crisan), circulare ale episcopului ortodox Ghedeon Nichitici pentru încetarea rascoalei, dar si consecintele în timp ale acesteia, în principal prin schimbarea profilului «rabdatorului taran valah»”, se precizeaza în comunicatul muzeului.
NICUSOR DINCA
Comentarii