Ziua Limbii Romane, comemorata oficial pe 31 august in fiecare an, ar trebui sarbatorita nu doar o data pe an, sau o data la 100 de ani, ci in fiecare zi. Cel putin de mass-media, cele care au obligatia profesionala de a folosi zilnic limba romana literara, corecta, conform normelor academice, prezentate atat in DEX, in DOOM, dar si in cartile de gramatica.
Lasandu-i deoparte pe cei care folosesc limba romana dupa propriile lor posibilitati, mass-media sunt cele obligate de menirea lor initiala, aceea de a folosi si a promova in exprimare limba romana literara. Din pacate, in ultimele decenii tocmai mijloacele de informare sunt cele care si-au abandonat menirea, contribuind, din nestiinta sau din maimutareala, la „maltratarea” acesteia. Si pentru a demonstra cat de mare este influenta mass-media in randul vorbitorilor de limba romana, sa ne aducem aminte de pandemia celebrului „deci” plasat la inceputul oricarei fraze, inclusiv in prezentari de tipul „deci sunt inginer Esculescu…”, egalat azi doar de „ca si”, inclusiv atunci cand nu e nevoie de evitarea vreunei cacofonii, de genul „ca si inginer, sunt mandru…”.
Dar cei mai mari „stricatori” de limba romana sunt crainicii sportivi, mai ales cei de la canalul Eurosport. Aici ideea de traducere in limba romana este pur aleatorie. Ascultand comentariile din casca ale jurnalistilor englezi, „comentatorii” nostri nu se mai complica sa vorbeasca in limba romana si amesteca aiuritor cuvinte romanesti cu cele englezesti, uneori fara nici o noima, chiar si atunci cand e vorba despre substantive obisnuite sau chiar… prepozitii! Asa suntem obligati sa auzim „campionatul mondial de fotbal under twenty one”, cand e vorba de campionatul „sub 21 de ani”. Auzim „un nou sixer” intr-o transmisie de cricket, ca six e greu de tradus prin sase sau sesar. La Radio Romania Actualitati dam peste tineri „intelectuali” care nu pot spune universitate, ci doar university, nu abordare, ci aproach, sau „in anul twenty-twenty”, in loc de „in anul doua mii douazeci”.
Pana si alfabetul limbii romane a ajuns de la ABeCe, cum am invatat in clasa intai, la EiBiCi. Se spune canalul tv EidjiBiO in loc de HasBeO! Ne-am prostit de tot sau ce? Ca sa nu mai vorbim ca, inclusiv in reclame, auzim nebunia de genul „am aplicat la universitatea”, ceea ce duce cu mintea la vreo vopsea aplicata pe perete, ca m-am „inscris” e desuet si vorba unui alt „intelectual” necopt, e de pe vremea comunistilor (!?!). Ne mai miram ca la Bacalaureat cad baietii si fetele pe rupte!
Cineva vorbea despre „importul masiv de neologisme, si pentru cuvinte pe care le avem in limba romana, si care nu sunt necesare”. Observatia ar fi ca folosirea cuvintelor din limba engleza de genul, device, tool, resort, team, performance etc. nu inseamna neologisme. Inseamna doar maimutareala, asa cum maimutareala inseamna folosirea denumirii in limba engleza a festivalurilor romanesti de tot felul (TIFF, UNTOLD, BookFest etc.), ca sa nu mai vorbim despre sutele de mii de firme romanesti, toate botezate in limba engleza!
Acestea nu sunt neologisme, sunt cuvinte preluate din dictionarele limbii engleze! Ele nu contribuie la modernizarea sau imbogatirea limbii romane (cum facea Dimitrie Cantemir in Istoria Ieroglifica, scrisa intre 1703 si 1705, in capitolul Scara a numerelor si cuvintelor streine talcuitoare, primul dictionar de neologisme din limba romana!), ci la poluarea ei. Sa ne amintim ca primul neologism cu adevarat din dictionarul lui Cantemir era cuvantul avocat, despre care el scria ca vine din limba latina, corect, si inseamna „cela ce trage pentru altul para cu plata”. Cuvantul il folosim si azi.
Da, suntem o natiune tanara, cu o limba tanara, dominata de cuvinte de origine latina. Si neologismele care ne-au dezvoltat limba nu sunt miile de cuvintele preluate din limba engleza tel quel, in ultimii 30 de ani, ci sunt zecile de mii de cuvinte care pot fi descoperite daca rasfoiesti Marele dictionar de neologisme (editia a X-a revazuta, augmentata si actualizata), cuvinte preluate din etimologii latine, majoritatea, dar si grecesti, rusesti, turcesti etc.
Iar daca ne-am lua dupa stricatorii de limba, atunci astept ziua in care un dictionar al limbii romane sa contina doua dictionare, DEX-ul si Oxford Dictionary! Sa fie masa bogata si sa traim ca fratii!
GEORGE CUSNARENCU
Comentarii