Prin lege, data de 19 februarie a fost decretata ziua Brâncusi, cel mai mare sculptor român si parintele sculpturii moderne, nascut la Hobita pe data de 19 februarie 1876 (decedat in Franta in ziua de 16 martie 1957). In acest an se implinesc 146 de ani de la nasterea lui si am simtit nevoia sa culeg câteva rânduri al celor care au scris cu aceasta ocazie, omagiindu-i geniul si unicitatea.
Voi incepe prin a pomeni un exceptional film dedicat sculptorului român de scriitorul Grid Modorcea, intitulat Brâncusi, cioplitorul de suflete, despre care realizatorul spunea: „Am facut acest film numai cu operatorul si cu actorul Ernest Maftei, care il sugereaza pe Brâncusi. Filmul reflecta ideal ideea lui Brâncusi legata de simplitate. „Simplitatea este o complexitate rezolvata. Sa ajungi la simplitate, inseamna sa ajungi la esente”.
Apoi vreau sa amintesc si un interviu cu Brâncusi, despre care nu auzisem pâna acum, cel realizat de Apriliana Medianu pentru ziarul Curentul, din 6 octombrie 1930, reprodus in luna februarie 2022 de Cotidianul.ro.
„Brâncusi e o mâna de om insufletit. Doua farâme de soare stralucesc in privirile lui de român cu cugetul limpede si drept. A inceput sa incarunteasca”, isi incepe autoarea relatarea. Apoi, dupa ce spune ca sculptorul nu a venit pentru aranjarea vreunei expozitii personale, adauga: „A venit pentru nepotii lui, ajunsi pe bancile universitare. Dupa ce ii va sti cu un rost – se reintoarce la Paris”.
Tulburator de direct si onest.
Intrebat care maestrii i-au calauzit inceputurile artei sale, Brâncusi spune cu modestie: „Nici unul. Toate au pornit din mine. M-am pomenit facând sculptura. Arta e o taina – o credinta, nu e o formula. Când se face dupa o teorie e falsa. Trebue sa ne distrugem pe noi, sa ne degajam de toata impertinenta omeneasca. Numai astfel isbutim sa descoperim frumosul”.
Prima opera? „Un monument lui Petre Stanescu, la Buzau. O comanda obisnuita, ca orice comanda. Dar era prima mea ciocnire cu responsabilitatea. Monumentul trebuia sa reprezinte o femee plângând. Cum era sa fac o femee goala intr-un cimitir… Am facut atunci din materia ce mi se pusese la dispozitie o rugaciune”.
Folclorul? „E singurul care e arta, se face prin el insusi. Toate artele superioare trec pe acolo”. Prima expozitie organizata in SUA, in 1913, a fost cu peripetii. Brâncusi: „Trimisesem câteva lucrari ce fusesera cumparate. Cei de la vama au gasit ca ele nu seamana a obiecte de arta si ca vreau sa introduc clandestin bronz brut. Mi-au impus si o amenda de 50 la suta din valoarea statuilor puse pe cântar. A fost un proces mare care a durat 2 ani. Toti artistii mari si criticii de arta din America au fost chemati sa-si dea avizul daca e arta, sau nu e arta?”.
Rezultatul a fost ca „au modificat articolele din lege pentru ca lucrarile mele sa intre in libertate. Arta mi-a fost recunoscuta astfel oficial. Când am venit in Gorj – cei de la Pestisani se uitau la mine foarte curios. (Brâncusi s-a nascut in judetul Gorj, satul Pestisani)”. Interesant ca nu foloseste numele satului, Hobita, ci pe cel al comunei Pestisani. (Continuare in numarul viitor)
GEORGE CUSNARENCU
Comentarii